Singuri pe uliță. Drama copiilor ardeleni rămași fără părinți

Salariile mici din ţară dar şi nesiguranţa zilei de mâine i-au silit pe mulţi ardeleni să aleagă străinătatea. Cum nici acolo nu aveau siguranţa unui loc de muncă stabil şi a unei case, mulţi dintre emigranţi au plecat fără familii, lăsându-şi copiiii în grija rudelor. Pentru a-i împiedica pe adulţi să-şi lase copiii în voia sorţii, autorităţile au aprobat Legea 257/2013, care reglementează modul în care cei mici vor fi monitorizaţi în perioada în care părinţii lipsesc din ţară. De acum înainte, părinţii care pleacă la muncă în străinătate şi nu informează Serviciul Public de Asistenţă Socială în grija cui sunt lăsaţi copiii, vor primi amenzi usturătoare.

„Aş renunţa la bani, i-aş alege pe ei”

Mulţi dintre copiii care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate trăiesc adevărate drame. Rămaşi de cele mai multe ori în grija rudelor sau a fraţilor mai mari, aceştia se confruntă cu probleme pe care nu ştiu cum să le depăşească. În ciuda faptului că nu se confruntă cu lipsurile materiale, aceştia spun că ar renunţa bucuroşi la bani numai să fie alături de părinţi. De departe, cei mai mulți copii rămași singuri acasă se află în județele Satu Mare și Maramureș, mai exact în Țara Oașului și în Maramureșul istoric, acolo unde și procentul celor care au ajuns să migreze în Occident pentru o viață mai bună este mult mai mare.

Roxana Roman are 19 ani şi este studentă în primul an la Facultatea de Ingineria Produselor Alimentare a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia-Mare. Părinţii i-au plecat în Spania la muncă în urmă cu mai bine de şapte ani, iar ea şi sora sa mai mare cu patru ani şi jumătate au rămas în grija bunicilor. „Tata a plecat cu doi ani înaintea mamei şi după aceea a plecat şi ea, când eu aveam aproape 12 ani. În primii doi ani au venit acasă la fiecare trei luni dar apoi au rărit vizitele şi au venit acasă doar de Crăciun”, spune Roxana. Se consideră un  caz fericit pentru că vorbeşte zilnic cu părinţii fie la telefon, fie pe Internet. „Sunt norocoasă pentru că pot să vorbesc orice cu ei, la orice oră”, mai adaugă tânăra.

Îşi aminteşte primii ani în care ai rămas fără părinţi. „Era penibil la serbările de 8 martie. Venea sora mea mai mare sau mătuşile. De multe ori am plâns pentru că nu aveam cui să spun o poezie ca alţi copii, la cine să dau felicitarea sau floarea. Ai mei au ratat prima mea carte de identitate, absolvirea clasei a opta, festivitatea din clasa a XII-a sau înscrierea la facultate”, explică studenta. Recunoaşte că, din punct de vedere financiar, nu a dus lipsă de nimic, dar spune că ar fi renunţat la bani numai să fie cu părinţii. „Din punct de vedere financiar nu ne-a lispit nimic, nici mie nici surorii mele, dar afectiv le-am simţit mult lipsa. Aş fi renunţat bucuroasă la bani numai să fiu cu părinţii mei”, admite Roxana.

În ciuda faptului că ochii o trădează, bravează. „Ne-a prins bine că ne-au lăsat pentru că am învăţat şi eu şi sora mea să ne descurcăm pe cont propriu. Aşa am învăţat să gătesc de toate, să fac treaba în casă şi în grădină. Din toate aceste sacrificii însă am învăţat să preţuiesc fiecare moment cu mama şi tata. Nu-i înţeleg pe colegii mei care se plâng că au părinţi dificili. I-aş vedea ce ar face în locul meu”, explică Roxana.

Ca și Roxana sunt mii de copii în Nord-Vestul țării, iar în România numărul lor ajunge la zeci de mii.

Satu Mare/ Aproape 5.000 de copii cu părinţii plecaţi

La Satu Mare, numărul copiilor rămași singuri acasă se ridică la aproximativ 5.000. Din evidenţele  Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Satu Mare reiese că până la sfârşitul lunii octombrie anul trecut, în judeţ existau aproape 5.000 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE),   Sânziana Cristea,   afirmă că din centralizarea datelor primite de la unităţile de învăţământ, 4.997 copii aveau în octombrie 2012 părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Din aceştia, 3.579 copii aveau un părinte plecat, iar 1.418 ambii părinţi. Dintre aceștia, în municipiul Satu Mare existau 1.500 copii cu părinţii în străinătate, 98 în municipiul Carei, 762 în oraşul Negreşti Oaş, 134 în oraşul Tăşnad, 32 în oraşul Ardud, iar 125 în oraşul Livada, în timp ce în mediul rural existau 2.346 copii aflaţi în această situaţie.

La SPAS Satu Mare nu se cunoaşte numărul exact al copiilor rămaşi acasă după plecarea la muncă în străinătate a unuia sau ambilor părinţi. De altfel, cele 12 cazuri cunoscute până acum, au fost luate în evidenţa SPAS deoarece angajatorii din străinătate care încheie contracte ferme de muncă, solicită asemenea documente. Adrian Bălaj afirmă că situaţia se va schimba net de acum înainte, datorită modificărilor legislative. De altfel, trei persoane care s-au prezentat recent la SPAS pentru a anunţa că vor pleca la muncă în străinătate, au fost nevoite să-şi amâne plecare, deoarece nu cunoşteau noile prevederi legislative care specifică anunţarea intenţiei de părăsire a ţării înainte cu 40 de zile.

În Oaș, “normal” e când părinții sunt plecați

Țara Oașului este de departe zona în care există cele mai mari probleme. Aici mai mult de un sfert din copii au ambii părinți plecați la muncă în străinătate.

Petru Ghiriti, directorul Școlii din Racșa, acolo unde peste 60% din locuitori sunt plecați în străinătate, spune că fenomenul copiilor lăsați singuri acasă a devenit o stare de normalitate. Din cei 260 de elevi din Racșa, 40 au ambii părinți pelcați în străinătate.

“Aici în Racșa, normal e atunci când părinții sunt plecați. Copiii s-au obișnuit și nu mai sunt afectați că rămân acasă cu bunicii. Așteaptă doar să treacă anii să meargă și ei. Nu sunt diferențe mari între rezultatele la învățătură a copiilor cu ambii părinții plecați și ceilalți, fie că au ambii părinți acasă ori numai unul. Cine vrea să învețe o face și cu părinții și cu bunicii”, spune Petre Ghiriti.

Răcșenii obișnuiesc acum să-și ducă și copiii în străinătate și să-i înscrie la școli de acolo. „În vară au plecat cinci elevi în Marea Britanie. Știm că își continuă studiile acolo că ni se cere pe mail situația lor școlară de aici”, afirmă directorul Școlii din Racșa,

Și în Tarna Mare, un sfert din copii au ambii părinții plecați în străinătate. Directoarea adjunct a Liceului Tehnologic din comună, Maria Popa-Bota, spune că puțini din aceștia au rezultate bune la învățătură. “Părinții plecați compensează lipsa de acasă cu bani. Le asigură un trai lipsit de griji, iar mintea copiilor este tot afară și nu la învățătură. Am elevi car emi-au spus însă că ar da toate cadourile pe care le primesc de Sărbători pentur ca părinții lor să fie acasă”, crede Maria Popa-Bota.

Există însă și excepții, avem un elev de clasa V care a obținut locul 11 la nivel national, dar majoritatea au avut rezultate mai slabe după ce părinții lor au plecat”, mai afirmă directoarea.

Maramureş/ Statisticile nu relevă amploarea fenomenului

La nivelul judeţului Maramureş, sunt înregistraţi 2.394 de copii care au părinţi plecaţi în străinătate. Cei mai mulţi sunt în oraşul Borşa, unde numărul celor plecaţi spre „Ţara Făgăduinţei” depăşeşte lejer numărul de 15.000 de pesoane.  „Aici sunt cele mai multe cazuri – 263. Urmează Sighetu Marmaţiei, cu 224 copii aflaţi în această situaţie. Avem şi comune unde proporţia de copii cu părinţi plecaţi este mai mare. În Moisei sunt 170 copii, în Cupşeni 147, în Ruscova 125, Săliştea de Sus 114, în Mireşu Mare 110 şi în Şieu 103”, a arătat Nicolae Boitor, şeful Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Maramureş.

Pentru că numai adulţiii care pleacă la muncă în străinătate cu un contract de muncă ferm şi legal sunt obligaţi să anunţe autorităţile, în Municipiul Baia Mare doar 24 de părinţi si-au anunţat plecarea de la începutul acestui an. „Anul acesta, şi-au anunţat plecarea, la Serviciul Public de Asistenţă Socială (SPAS) Baia Mare, 24 părinţi. Această obligaţie o au, însă, doar cei care lucrează cu forme legale. Cei care lucrează în străinătate fără forme legale nu ne anunţă, fapt care ne duce cu gândul că numărul părinţilor plecaţi este, în realitate, mult mai mare”, a explicat Bogdan Gavra, directorul SPAS Baia Mare.

Sălaj/ Protecția Copilului înregistrează doar cazurile ”întâmplătoare”

Lipsa oportunităţilor de angajare în ţară i-a făcut pe mii de sălăjeni să îşi încerce norocul la o viaţă mai bună în străinătate. Potrivit datelor recensământului din 2011, 8.344 de sălăjeni figurau, la acel moment, ca fiind plecaţi din ţară pentru cel puţin un an. Cei mai mulţi – 3.094 – au ales să muncească în Italia, 2.438 – în Spania, 566 – în Franţa, iar în Ungaria – 506. Mulţi dintre ei şi-au lăsat copiii acasă, în grija bunicilor, a mătuşilor ori chiar singuri. În evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului există, în acest moment, 747 de copii lăsaţi în ţară de părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Violeta Milaş, directorul instituţiei, spune, însă, că cifra nu este una realistă, pentru că acestea sunt doar cazurile aflate întâmplător de lucrătorii direcţiei.

Cei mai mulţi copii ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară sunt din comuna Bobota, din satul Derşida (unde, întâmplător sau nu, există o mare comunitate de romi). Aici sunt, potrivit datelor DGASPC, 51 de cazuri. În comuna Chieşd apar în evidenţe 50 de cazuri, în Crasna – 49, în Gîrbou – 41, iar în Bălan, 37. În oraşe, ce mai mulţi copii cu părinţii plecaţi sunt în Jibou (24) şi Zalău (20).

Violeta Milaş spune că o situaţie reală referitoare la amploarea fenomenului ar putea fi creionată odată cu intrarea în vigoare a noii legi privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Directorul DGASPC spune că noua lege, deşi vine cu prevederi bune, ar putea avea efect zero din cauza numărului insuficient de asistenţi sociali care să monitorizeze cazurile respective.

Bihor/ Trai mai bun, dar fără părinți pentru 1000 de copii

Aproape 1.000 de copii din Bihor nu au părinţii alături de ei. În speranţa unui trai mai bun şi a unei vieţi mai uşoara, au ales să-şi lase odraslele acasă şi au luat-o spre ţări străine.  Potrivit datelor furnizate de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, în acest an, 998 de copii au părinţii plecaţi din ţară. Dintre aceştia 505 sunt băieţi, iar 494 fete.

Situaţia în ce priveşte categoria de vârstă este următoare: copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 1 an-16, între 1 şi 2 ani-31, între 3 şi 6 ani-148, între 10 şi 13 ani- 308, iar între 14-17 ani- 291. În cazul a 295 de copii sunt ambii părinţi plecaţi, iar pentru 543 doar un părinte, diferenţa de 160 se regăseşte în cazul familiilor monoparentale. În topul ţărilor preferate de bihorenii care au ales să muncească în străinătate se află Spania, Italia, Anglia sau Franţa.

[stextbox id=”custom” caption=”Fenomen în creștere la nivel național”]

Peste 82.000 de copii aveau, în prima parte a anului 2013, cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, numărul fiind mai mare decât cel de la sfârșitul lui 2012,   potrivit datelor centralizate de Direcția pentru Protecția Copilului din Ministerul Muncii. Astfel,   58.902 de familii aveau cel puțin un membru care muncea în străinatate, iar în 16.305 dintre acestea, ambii părinți erau plecați din țară.

Cifrele sunt în creștere față de finalul anului 2012, când se înregistrau 57.304 familii care aveau cel puțin un membru care muncea în străinătate și 15.889 cu ambii părinti plecați.  În creștere este și numărul copiilor care au rămas acasă fără unul sau ambii părinți, de la 79.901 în 2012 la 82.073 în perioada ianuarie – martie 2013.

Din numărul total de copii ai căror părinți sunt plecați să muncească în afara țării, 23.312 au rămas fără niciunul dintre părinți. Dintre aceștia, 22.101 minori rămași acasă sunt în îngrijirea rudelor până la gradul IV, fără a fi instituită vreo măsură de protecție, iar 1.058 au intrat în sistemul de protecție specială.

[/stextbox]

 

[stextbox id=”custom” caption=”Copiii trebuie să râmănă în grija membrilor familiei”]

De acum înainte, părinţii care pleacă la muncă în străinătate şi nu informează Serviciul Public de Asistenţă Socială în grija cui sunt lăsaţi copiii vor primi amenzi usturătoare.  Începând cu 3 octombrie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a modificărilor legii 272/2004 pvind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,   părinţii trebuie să anunţe autorităţile înainte cu 40 de zile despre intenţia de-a părăsi ţara. Anul trecut, în evidenţele Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională existau circa 5.000 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, iar baza de date urmează să fie actualizată în aproximativ o săptămână.

Conform acesteia, părinţii trebuie să îşi anunţe plecarea cu 45 zile înainte la serviciul public de asistenţă socială din unitatea administrativ-teritorială în care îşi are domiciliul. Totodată, trebuie să desemneze persoana care va îndeplini funcţia de tutore legal până la întoarcerea sa. „Persoana respectivă trebuie să aibă peste 18 ani, deci majoră şi să aibă posibilitatea, inclusiv financiară, de a îngrijiri copilul. De preferinţă, ar fi bine să facă parte din familia extinsă, cum ar fi bunici, unchi, mătuşi. Amenzile pentru cei care nu respectă noua legislaţie sunt de la 500 la 1.000 lei”, a explicat Nicolae Boitor, şeful Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Maramureş. Mai departe, încredinţarea trebuie să fie monitorizată permanent de autorităţile locale. Acestea au obligativitatea de a verifica dacă micuţii sunt îngrijiţi cum se cuvine şi de a raporta trimestrial Direcţiei de Protecţie a Copilului situaţia din teritoriu.

[/stextbox]

 

[stextbox id=”custom” caption=”Nu sunt asistenţi care să-i controleze”]Noua lege, deşi vine cu prevederi bune, ar putea avea efect zero din cauza numărului insuficient de asistenţi sociali care să monitorizeze cazurile respective. “Părintele care exercită singur autoritatea părintească sau persoanele în grija cărora sunt lăsaţi copiii, au obligaţia de-a anunţa SPAS cu minim 40 de zile înainte despre intenţia de-a părăsi ţara. Notificarea conţine obligatoriu desemnarea persoanei în grija căruia rămâne copilul pe perioada absenţei părintelui sau tutorelui, cu menţiunea că autoritatea de tutelă este aceea care face confirmarea persoanei în întreţinerea căruia rămâne copilul. Această persoană este obligatoriu să facă parte din familia extinsă, este obligatoriu să aibă minim 18 ani şi să îndeplinească condiţii materiale şi garanţii morale îngrijirii copilului. Părinţii care nu respectă noile prevederi legale, pot fi sancţionaţi cu amenzi între 500-1.000 lei”, a declarat Adrian Bălaj, şeful Compartimentului de Protecţia a Copilului şi Persoanelor Vârstnice din cadrul Serviciului Public de Asistenţă Socială Satu Mare.[/stextbox]

 

Autori: Stela Tudor, Anca Miklos, Olimpia Man, Claudia Bonchiș