Schimbarea la Față, sărbătoarea care anunță toamna

Marți, 6 august, se sărbătorește Schimbarea la Față a Domnului. Cu o deosebită importanță religioasă, această sărbătoare este și un „scenariu” al începutului de toamnă.

Sărbătoarea datează de la începutul sec. al IV-lea, când Sfânta Împărăteasă Elena zidește o biserică pe Muntele Tabor. Începe să fie menționată în documente din prima jumătate a secolului al V-lea. În Apus, sărbătoarea Schimbării la Față s-a generalizat mai târziu, prin hotărârea luată de papa Calist III ca mulțumire pentru biruința creștinilor asupra turcilor la Belgrad, în anul 1456.

Ziua de 6 august amintește de minunea petrecută pe muntele Tabor, unde Iisus Hristos își descoperă dumnezeirea Sa prin natura umană pe care a asumat-o.

Exista obiceiul ca în ziua de 6 august să se facă pomenire generală a morților (Biserica Rusă). În unele zone, de sărbatoarea Schimbarii la Față a Domnului se aduc la biserică struguri, care se împart credincioșilor.

„Sărbătorea se mai numește Projbenie și cuvântul vine din limba slavă. Din punct de vedere religios, tradiția spune că la biserică trebuie duse struguri și fructe pentru sufletul morților. Sărbătoarea are o importanță mai mică fiind umbrită de Sfânta Maria Mare”, a spus pentru transilvaniareporter.ro, etnograful Aurel Badiu.

Deși ne aflam în postul Adormirii Maicii Domnului, Biserica a rânduit ca pe 6 august să se facă dezlegare la pește.

Obiceiuri și tradiții din popor

Potrivit tradiției, prima icoana pe care trebuie să o realizeze un iconograf este icoana Schimbării la Față. Într-un manuscris din Muntele Athos, i se cerea zugravului să se roage cu lacrimi ca Dumnezeu să-i pătrundă în suflet și să meargă la preot ca acesta sa se roage pentru el.

„Este sărbătoarea de apropiere a toamnei. În acestă perioadă orice fruct care nu s-a dezvoltat nu se mai coace, la fel este și pentru cereale. Se spune că «se schimbă direcția frunzei pe baltă». Nu mai înflorește nimic. Femeile care culeg plante vindecătoare știu că de mâine efectul lor piere așa că merg chiar și până târziu în noapte să le culeagă pe cele rămase.

De asemenea, se deschide sezonul pentru vânătoare și femeile au voie să urce la stână. Se spune că până mâine femeile nu trebuie să urce la stână pentru că fac oile să-și piardă laptele, dar din această perioadă oile stârpesc așa că femeile fi de ajutor la stână”, a completat Aurel Badiu.

[stextbox id=”custom” caption=”Maria Golban Șomlea – etnograf”]

Nu e bine să pleci acum în călătorie, pentru ca s-ar putea sa te rătăceşti, spune tradiţia.
Din această zi oamenii nu se mai scaldă în apele râurilor, acestea începând să se răcească.
În această zi se recoltează plante şi fructe de leac cu puteri vindecătoare: leuştean, avrămeasă, usturoi, flori de muşetel, alune.

Tot în această zi se fac observaţii meteorologice privitoare la toamna ce urmează.
Se spune că cine se roagă azi să scape de o patimă (ex. beţie), va fi vindecat.
De-acum se schimbă fructele, care până la această vreme fuseseră „veninoase”, apare „prima” dulceaţă a lor.
Acum se gustă poama nouă din rodul viilor, spunându-se: “boabă nouă în gură veche”.

[/stextbox]