Primarii despre descentralizare: Am pierdut 23 de ani!

România se pregăteşte de ani de zile pentru o reformă a statului, o restructurare profundă a adminstraţiei. Fiecare guvern a încercat să taie tortul central în feliile locale, dar cuţitul  li s-a oprit în aer: nu sunt bani, nu e momentul, să vedeţi ce balamuc va fi, provincia nu e în stare, centrul nu cedează, nu avem majoritate… Guvernul Ponta, interesat în subtext şi de schimbarea unor oameni de pe funcţii, (iar restructurarea instituţiilor ar permite acest lucru), dar şi de o întărire a puterii locale, este pe punctul de a trece la fapte. În septembrie anul acesta a anunţat că ar fi trimis o circulară către primării şi consiliile judeţene prin care li se cerea părerea.  S-a dovedit că circulara nu a ajuns la timp, iar dezbaterea proiectului de lege a întârziat. Dar zilele acestea Asociaţia Comunelor  din România  a încheiat  centralizarea propunerilor din teritoriu. Transilvania Reporter vă prezintă opinii ale primarilor din Ardeal privind această reformă a administraţiei locale, piatră de încercare  atât pentru guvern cât şi pentru administraţiile locale.

Proiectul legii descentralizării este de câteva săptămâni pe mesele primarilor din întreaga ţară. După ce se încheie dezbaterea şi se centralizează propunerile din teritoriu, Guvernul decide asupra unei ultime forme, iar Premierul Victor Ponta a declarat că “în jur de 15 noiembrie” Guvernul îşi va asuma răspunderea pe Legea descentralizării, astfel încât bugetul pentru 2014 să fie construit ţinându-se cont de finanţarea structurilor care trec de la ministere la autorităţile locale.

Primarul Clujului, Emil Boc a precizat la început dezbaterilor privind descentralizarea propusă de Guvernul Ponta că descentralizarea este binevenită, dar cu condiţia să fie asigurate şi fondurile necesare pentru funcţionarea noilor structuri. “Orice descentralizare trebuie să fie însoţită de resurse. Dacă această descentralizare va veni şi cu resurse atunci este binevenită” a spus Boc.  Primarul comunei Poieni din judeţul Cluj , Boca Gheorghe , crede că descentralizarea trebuie să  le dea Primăriilor banii care le-au fost luaţi. “În primul rând să vedem înapoi acei 40% din taxele notariale pe trannzacţiile imobiliare pe care ni i-au luat la Bucureşti, dar şi cota din impozitele pe salarii, că noi i-am lăsat să mergă la Bucureşti şi ei nu s-au mai întors niciodată. Dacă descentralizarea înseamnă că banii nu mai pleacă de la comună, atunci putem vorbi de funcţionarea puterii locale, altfel nu!” spune Boca.

În proiectul de lege, Asociaţia Comunelor din România propune în concret defalcarea responsabilităţii exproprierilor în interes public pe fiecare nivel de administrare.: pentru interes public naţional să decidă guvernul, pentru interes public local, consiliile locale. În acelaşi  proiect de lege, primarii sesizează un pleonasm şi câteva numerotări greşite.

Bihor

Descentralizarea nu e pe placul primarilor bihoreni

Descentralizarea nu este văzută cu ochi buni de către primarii din Bihor. Ei sunt convinşi că efectele negative vor fi mult mai multe decât cele pozitive.

Spre exemplu, Mircea Mihai Crainic, primarul comunei bihorene Nojorid, susţine că nu ştie nimic despre ce va însemna descentralizarea pentru judeţul Bihor.

“Ştiu despre descentralizare doar ce se vede pe ecranul televizorului- Nu se ştie efectiv ce se va întâmpla, ce hotărâri se vor lua. Ce ar fi binevenit în această descentralizare ar fi faptul că nu vom mai face drumuri la Bucureşti, dar până când efectiv se va întâmpla acest lucru va mai dura destul de mult ”susţine primarul Mircea Mihai Crainic.

Nici primarul comunei Oşorhei, Ioan Pop nu are o părere mai bună despre descentralizare:. “Se vrea o descentralizare mult mai mare decât ce a fost până acum. Pentru noi, pentru primăria Oşorhei acest lucru înseamnă muncă mai multă, personal mai puţin şi mult mai multe bătăi de cap. Dacă ar fi să vorbim despre plusuri, eu nu văd niciunul. Şi un exemplu clar este cel al Finanţelor. În loc să ne rezolvăm problemele la Oradea, unde ajungem în 10 minunte trebuie să batem drumul Clujului”, susţine primarul Ioan Pop.

Descentralizarea este un prim pas spre marea regionalizare. Potrivit proiectului regionalizării, Bihorul ar urma să facă parte din regiunea de nord-vest, alături de județele Cluj, Satu Mare, Maramureș, Sălaj și Bistrița Năsăud.

SATU MARE

Primăria Tarna Mare vrea taberele şcolare prin descentralizarea

Primarul comunei Tarna Mare, Mariana Sobius, speră că prin descentralizarea gândită de Guvern va reuşi în sfârşit să obţină fostele tabere şcolare din comună. Toţi primarii care au condus comuna în ultimii 15 ani au cerut Ministerului Educaţiei fostele Tabere Şcolar, dar de fiecare dată s-au găsit motive pentru a li se respinge cererea. Asta în condiţiile în care, tabăra din Tarna Mare care nu mai este folosită din 1990, cu toate că se află într-o zonă foarte frumoasă, s-a degradat foarte mult.

Taberele din Tarna Mare se află în continuare în administrarea Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport Satu Mare dar care, din lipsă de fonduri, nu poate face nimic. Primăria Tarna Mare a încercat să depună un proiect pe fonduri europene pentru reabilitarea lor, dar nu l-a putut depune din cauză că nu era proprietara taberei. Ultimul refuz primit din partea Ministerului Educaţiei a fost motivat prin faptul că în interiorul taberei se află un izvor de apă minerală, iar Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale nu şi-a dat avizul.

“Proiectul de lege prevede ca taberele şcolare şi centrele de agrement de interes local să fie transferate la primării, sper ca în sfârşit să primim fostele tabere şcolare din Tarna Mare”, a spus primarul Monica Sobius. Edilul crede că o descentralizare reală ar trebui să cuprindă şi o descentralizare a resurselor financiare. “Nu vrem să păţim ca şi în cazul ajutoarelor sociale sau a celor pentru persoanele cu handicap care vin cu întîrziere, dar toate oalele se sparg în capul primarilor”, spune Monica Sobius.

Primarul Tăşnadului vrea 70% din impozitul pe salarii

Primarul oraşului Tăşnad, Vasile Mitraşca, crede că descentralizarea trebuie făcută concomitent cu alocarea de resurse financiare. Vasile Mitraşca propune, după model francez, ca primăriile să primească o cotă de 70% din impozitul pe salarii, faţă de 44% cât este în prezent, iar impozitul pe terenurile agricole să revină comunităţilor locale şi nu bugetului central. Primarul Tăşnadului crede că trecerea poliţiştilor de la Ordine Publică şi Rutier în subordinea primăriilor se impunea demult, dar doreşte ca odată cu transferul lor să fie alocate şi fondurile necesare funcţionării acestora.

Maramureș

România a pierdut 23 de ani

„Descentralizarea este un proiect complex şi la fel cum am mai spus-o şi până acum, este o măsură necesară, aplicată cu succes în Uniunea Europeană. Există ţări unde descentralizarea a generat rezultate benefice, mă refer aici mai ales la comunităţile locale. Un lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea: România a pierdut 23 de ani, timp în care statul a funcţionat ca o entitate excesiv centralizată, care dispunea preferenţial de bugetul naţional, în condiţiile în care venitul naţional este format din suma veniturilor realizate de judeţe şi Municipiul Bucureşti”, a declarat primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș.

Edilul crede că succesul descentralizării depinde de nepolitizarea acestui proces și de evitarea aservirii faţă de interesele unor grupuri de influenţă. „Asta presupune, obligatoriu, ca numirile în funcţiile de conducere ale noilor structuri să fie făcute de către autoritatea locală şi nu de partide sau Guvern. După discuţii interminabile şi sterile, am aruncat în derizoriu problema regionalizării, motiv pentru care trebuie să tratăm descentralizarea ca pe o oportunitate reală, necesară şi viabilă. Nu ne putem permite un nou eşec, nici să ratăm acest proces prin prisma unor derapaje sau pentru orgolii. Viitorul României, reala integrare europeană şi alinierea la standardele specifice administraţiei secolului XXI depind de modul în care Guvernul va gestiona acest proiect important”, crede Cătălin Cherecheș.

Primarul Băii Mari vrea o creștere a autorităţii administrative şi a autonomiei financiare a judeţelor şi municipiilor. “Am să vă dau şi câteva exemple, binecunoscute, probleme recent discutate şi agreate cu membri Guvernului care au fost în ultimele luni în municipiul Baia Mare. De 23 de ani, bazele sportive aflate în administrarea statului s-au degradat din lipsa alocării fondurilor, a dezinteresului, dar şi a incompetenţei manageriale. Efectele sunt multiple. Lipsa de dotări şi a infrastructurii sportive corespunzătoare a dus la decăderea sportului de masă şi a celui de performanţă, ajungând la cel mai scăzut nivel din toată istoria municipiului. În ultimii doi ani am făcut eforturi considerabile pentru a repune Baia Mare pe harta sportului de performanţă, dar nu este suficient să sprijini cluburile şi sportivii, trebuie să le asiguri şi condiţii decente şi moderne. Dar cum să o faci dacă tu, ca administraţie publică locală, nu poţi investi în reabilitarea şi modernizarea bazelor sportive care se află în patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului?! Cine este mai interesat de administrarea comunităţii şi a obiectivelor de pe teritoriul oraşului, dacă nu municipalitatea? Credeţi că bazele sportive sau edificiile de cultură, astăzi degradate, mai arătau aşa cum le vedem dacă erau în administrarea autorităţii locale? Am dovedit în ultimii doi ani că la nivelul administraţiei publice locale există interes şi dorinţa reală pentru a reda băimărenilor facilităţile necesare pentru a redeveni un pol de cultură, sport şi civism”, a afirmat Cătălin Cherecheș.

Viceprimarul orașului Borșa, Sorin Timiș, cere ca șefii instituțiilro ce vor trece în subordinea primăriilro să nu fie numiți de ministere. „Nu ştiu exact cum este propunerea făcută de către USL, dar eu doresc ca această descentralizare să se facă în direcţia în care Primarul şi Consiliul Local al localităţilor să fie cei care numesc, în litera legii (prin concurs sau prin selecţie), toţi conducătorii de instituţii ale statului din localitatea pe care o guvernează. În caz contrar va fi greu de administrat pentru că partidul de opoziţie din localitate îşi poate numi o persoană la o instituţie, iar primăria să nu poată colabora cu acesta, iar funcţionarea instuţiei respective să fie afectată, şi astfel să aibă de suferit populaţia”, a precizat Sorin Timiş, viceprimarul oraşului Borşa.

Sălaj

Descentralizarea să nu lase loc la interpretări

Mai mulţi bani pentru bugetele locale şi posibilitatea de a lua decizii referitoare la comunitate la nivele cât mai apropiate de locuitori. Sunt aşteptările pe care primarii sălăjeni le au de la procesul de descentralizare anunţat de Guvern.

Fără a avea foarte multe detalii despre cum ar urma să se facă această descentralizare, primarul Zalăului, Radu Căpîlnaşiu, spune că, discutând la nivel de principiu, „decentralizarea este benefică, atâta timp cât decizia se apropie de beneficiar”. Edilul spune, însă, că descentralizarea trebuie dublată de finanţare adecvată, dar şi de o legislaţie foarte clară. „Să se facă şi cu resurse, dar să fie şi suficient de bine reglementată, astfel încât să nu apară interpretări”, explică el.

Radu Căpîlnaşiu spune că, din informaţiile pe care le are până în acest moment, descentralizarea nu va afecta într-o măsură foarte mare municipiul, singura instituţie care ar putea trece în subordinea primăriei fiind Clubul Sportiv Şcolar.

Şi primarul oraşului Şimleu Silvaniei, Septimiu Ţurcaş, spune că pentru oraşe descentralizarea nu reprezintă un proces cu implicaţii deosebite, principala instituţie vizată – din perspectiva atribuţiilor suplimentare – fiind Consiliul Judeţean. „Ce mi-aş dori eu ar fi ca un procent mai mare din cotele defalcate din impozitul pe venit să rămână la buget. Adică să rămână cel puţin 50 la sută, faţă de 44 la sută cât rămâne acum”, spune el.

[stextbox id=”custom” caption=”Primarii vor descentralizarea învăţământului, cadastrului, pădurilor şi resurselor din subsol”]

Fostul primar al municipiului Satu Mare, Iuliu Ilyes, este în prezent secretar general adjunct al UDMR pe probleme de administraţie publică, poziţie din care coordonează şi consiliază primarii şi aleşii locali ai Uniunii. Iuliu Ilyes apreciază că actualul pas la care se angajează Guvernul privind descentralizarea este unul important, dar nu și suficient. “Dacă în țările democratice dezvoltate aplicarea principiului subsidiarității este la baza structurilor stabile ale administrației, la noi modernizarea și eficientizarea administrației prin descentralizare este încă un proces continuu”, spune Ilyes. Fostul primar al municipiului Satu Mare crede că o descentralizare reală și eficientă ar trebui să cuprindă o stabilire clară a tuturor competențelor, exclusive și partajate, care se transmit autorităților publice locale, din cele care astăzi se află în subordonarea sau coordonarea autorităților centrale. Totodată, ar trebui eliminate toate suprapunerile de competențe, inclusiv restrângerea rolului prefectului la controlul legalității actelor emise de autoritățile publice locale şi stabilirea clară a resurselor financiare de care vor dispune autoritățile publice locale, predictibile pe termen lung. „Actuala preconizată cuprindere în legea anuală a bugetului a sumelor defalcate din TVA care se vor transfera cu destinație pentru finanțarea instituțiilor descentralizate este o soluție de moment, acceptabilă în prezent, dar nesigură pentru autoritățile publice locale pe termen lung”, spune Ilyes, care crede că se impune şi reorganizarea corespunzătoare a instituțiilor centrale, prin diminuarea lor, pentru reducerea cheltuielilor bugetare de personal și administrative aferente.

Secretarul adjunct al UDMR a mai declarat că domeniile în care se impune în continuare descentralizarea și reorganizarea structurilor centrale ar fi învățământul (inspectoratele școlare), arhivele, cadastrul, agenția funcționarilor publici, retransferarea „marilor contribuabili” la finanțele județene, gospodărirea fondului forestier, exploatarea anumitor resurse din subsol (apa, apele minerale, apele termale, alte resurse de interes local).

[/stextbox]

 

Autori: Ruxandra Hurezean, Claudia Bonchiș, Anca Mikloș, Olimpia Man, Ciprian Fabian