Pe drumul vinului cu trenul cu aburi

După aproape douăzeci de ani, pe un tronson din linia ferată care leagă Lechinţa (Bistriţa-Năsăud) de Târgu-Mureş, a circulat din nou trenul. Un tren cu aburi a cărui locomotivă a fost fabricată în Polonia, în 1949, şi care urmează să transporte în curând turişti pe ruta Teaca – Râciu.

Un om de afaceri din judeţul Mureş, Mihail Răspopa, este cel care a preluat, anul trecut, în concesiune linia ferată care face legătura între Târgu-Mureş şi Lechinţa şi care se întinde pe 90 de kilometri. Din luna mai a anului 2011 şi până în prezent, bărbatul a reuşit să reabiliteze doar 35 de kilometri din această linie ferată, între localităţile Teaca (Bistriţa-Năsăud) şi Râciu (Mureş).

„A fost o investiţie mare, de peste cinci milioane de euro, fiindcă linia era extrem de degradată, s-a furat foarte mult şi a fost nevoie să refacem tot ce lipsea, dar de acum urmează greul. Sincer să fiu, nu ştiu ce m-a determinat să mă apuc de această afacere. Nu-mi plăceau trenurile înainte. Au început să-mi placă pe parcurs, deja sunt obsedat de ele. Deocamdată facem călătorii de probă, fiindcă vrem să testăm siguranţa liniei. Acum (duminică – n.r.) vrem să ajungem la Milaş (la o distanţă de circa 20 de kilometri de Teaca – n.r.) şi sâmbăta viitoare până la Râciu (35 de kilometri). Atât am reuşit să reabilităm pentru început. Mai avem nevoie de un an-doi ca să poată circula trenul în siguranţă între Târgu-Mureş şi Lechinţa”, a declarat Răspopa.

Munca este cu atât mai îngreunată cu cât, de fiecare dată când se înlocuiesc piese lipsă, acestea sunt furate din nou, motiv pentru care concesionarul liniei a decis să achiziţioneze un aparat de zbor fără pilot, dar cu camere de supraveghere, care va filma orice mişcare şi îl va ajuta să găsească hoţii.

„Aparatul costă 20.000 de euro. L-am cumpărat şi sper să vină cât mai repede ca să nu mai avem probleme”, a declarat Răspopa.

Duminică, din Gara Teaca, închisă de CFR în 1996, după ce „mocăniţa” care lega Lechinţa de Târgu-Mureş nu a mai circulat, trenul cu abur a pornit spre localitatea Milaş, însă nu înainte ca mecanicul locomotivei, Iosif Şuteu (55 de ani) şi fochistul Ioan Ivan să pună multe lemne pe foc şi să umple rezervoarele cu apă.

El a explicat că, pentru ca trenul să se pună în mişcare, se aprinde focul în focarul locomotivei. „Cazanul e plin cu apă. Se transformă în abur care, prin anumite conducte, ajunge unde trebuie şi pune în mişcare bielele care mişcă roţile. Viteza maximă pe care o poate atinge e de 35-40 de kilometri la oră. Pe dealurile acestea, între Teaca şi Târgu-Mureş, viteza e mai mică”, a spus el.

Fochistul trenului e Ioan Ivan, de loc din Sibiu. „Aici facem presiune la locomotiva cu aburi. Folosim lemne şi cărbuni şi urmărim acest manometru, un ceas care arată presiunea. E multă muncă, dar sunt obişnuit şi cu fumul. Copiii sunt foarte bucuroşi mai ales când trenul face «Uuuuu! Uuuuu!»”, a spus el.

Fochistul a explicat că micuţilor le place cel mai mult să intre în locomotivă şi să vadă cum se pun în mişcare toate mecanismele.

„Eu am obiceiul că le trag o linie cu funingine cu degetul pe obraz şi când vor să urce a doua oară, le spun că nu îi mai primesc, să se dea jos că deja au văzut. Se amuză şi noi ne amuzăm împreună cu ei”, a spus fochistul.

Şeful trenului e Alexandru Veconi (66 de ani), fost şef al Gării din Teaca, acum pensionar. „Îmi vine să plâng acum că văd trenul circulând din nou. Din 1972 am codus această gară până în 1996, când am ieşit la pensie. De atunci nici nu a mai circulat trenul. A mai venit de două ori cu turişti, turişti străini, dar de atunci nu a mai circulat nimic pe această linie îngustă. Mă bucur din toată inima că văd iar un tren pe linie. Lucrez şi eu la remedierea liniei, chiar dacă sunt şeful trenului. E mult de lucru pe linie, fiindcă traversele sunt rele, s-a furat mult. Şi azi (duminică – n.r.) am avut nişte puncte slabe şi ne-am dus înainte şi le-am remediat. Se fură buloanele cu care se leagă şinele. Azi am înlocuit 20. Trenul are pentru moment un vagon, dar va mai avea unul deschis, fără geamuri. Toată lumea e foarte încântată şi mulţi se interesează şi abia aşteaptă să înceapă călătoriile”, a spus el.

În ce priveşte traseul, Veconi a relatat că acesta este minunat. „Traseul este extraordinar, minunat. În pădure e foarte frumos, se văd animale sălbatice, fazani, căprioare. Şi mistreţi am văzut din tren, de toate, e o splendoare. Este o curbă la un moment dat, care seamănă cu o potcoavă, şi acolo e spendid. Trenul va merge cu 15-20 de kilometri/ oră maxim. Dacă turiştii vor vrea, vom opri ca să poată admira peisajul şi apoi vom merge mai departe”, a declarat el.

Deşi duminică au fost oameni care au participat la „cursa de probă” cu trenul cu aburi, prima călătorie oficială cu turişti va fi abia sâmbăta viitoare.

„Trenul va circula în special la sfârşit de săptămână, cu două curse pe zi, dacă e nevoie. Traseul e foarte frumos, e superb şi cred că vor fi oameni interesaţi destui. Deocamdată, ducem lipsă de vagoane şi acum le recondiţionăm, ca să zic aşa. Cel de aici e un vagon recondiţionat. Miercuri sau joi mai aduc şi unul fără geamuri, albastru, şi cu prelată şi mai facem. Trei vagoane maxim vor fi aici”, a spus proprietarul trenului Mihail Răspopa.

El a declarat că are planuri mari cu linia îngustă. „Nu vrem să facem concurenţă, dar sper să îi depăşim pe cei care mai au afaceri în domeniu. Comunităţile prin care trece trenul sunt interesate. Oamenii vor să ne sprijine. Nu ştiu cât vom reuşi anul acesta, dar anul viitor sigur vom face. Am văzut că, la Bistriţa, chiar nu sunt locuri de distracţie şi undeva, aşa, într-un loc unde nu există populaţie, nu sunt case, să fie un loc care să atragă oameni ce vor să-şi petreacă timpul liber şi să se simtă bine. Colaborez cu străinii care sunt îndrăgostiţi de aşa ceva şi m-au făcut şi pe mine să mă îndrăgostesc”, a spus el.

Pentru început, pentru o călătorie între Teaca şi Râciu, un bilet în trenul cu aburi va costa cel mult 65 de lei pentru adulţi.

Linia îngustă Târgu-Mureş – Lechinţa a fost dată în exploatare în anul 1914 pentru transport mixt, de persoane şi de marfă.

Pe traseul trenului, turiştii pot admira podul de fier de peste râul Mureş denumit „podul celor trei poduri” pentru că este alcătuit din trei asemenea lucrări, lacurile Cenan, populate cu specii autohtone de crap şi caras, amplasate în mijlocul unei naturi sălbatice cu floră şi faună specifice bălţilor din Câmpia Transilvaniei, un veritabil „paradis al pescarilor”, dar şi rezervaţia de pin negru de la Săuşa.

Tot pe traseul trenului se află situl arheologic de la Moreşti, care adăposteşte un castru roman construit prin 122 d.H ., rezervaţia cinegetică de la Sântioana, bogată în vânat mic, livezile de cireş de la Păunet, terenul de vânătoare din Dealul Oroiului, Dealul Bandului şi multe altele.

Text și foto: Alex Bogdan Pop