Cetatea lui Pintea. Săpături pentru cea mai veche cetate a Sătmarului

Cetatea din Crucișor, unul dintre cele mai vechi obiective istorice ale Sătmărului, este pe cale de a fi scoasă la lumină. Amânat timp de mai multe decenii, proiectul arheologic a primit în sfârșit finanțare prin intermediul unui proiect european. Costurile estimative nu depășesc suma de 3000 de lei, una insignifiantă în raport cu importanța științifică și chiar turistică a obiectivului. Pregătirile inițiale pentru dezgroparea Cetății lui Pintea (nume sub care este cunoscută în rândul populației) vor fi demarate încă de sâmbătă aceasta.

Specialiștii Muzeului Județean Satu Mare sunt optimiști în privința rezultatelor săpăturilor și declară că, la finalul acestora, o mare parte din lacunele istorice privind trecutul îndepărtat al Sătmarului vor fi înlăturate. Este a treia încercare a Muzeului Județean de a releva ruinele cetății din Crucișor. Primele două, din 1975 respectiv 1977, nu au lăsat în urmă o documentație cu date științifice suficiente pentru reconstituirea trecutului istoric.

„Din păcate, documentația rămasă în arhive în urma cercetărilor din anii `70 nu ne este de prea mare folos. Este adevărat că specialiștii de atunci nu beneficiau de tehnologia pe care o avem noi astăzi. Fără această aparatură costurile ar fi fost mult mai ridicate”, ne-a declarat Diana Iegar, coordonatoarea proiectului arheologic.

Mai exact, se vor folosi radare și tehnologii de prospecțiuni geo-magnetice pentru a identifica cu exactitate locurile în care urmează a fi făcute săpăturile, și astfel a nu se cheltui resurse inutil.

Cetatea rămâne o enigmă pentru istorici  

Despre obiectivul istoric care urmează a fi dezvăluit în perioada următoare nu se știe aproape nimic. În urma săpăturilor din anii `70 s-au găsit puține izvoare  ( material ceramic, obiecte de feronerie militară și harnașament precum cuie sau potcoave). În urma analizelor acestora s-a stabilit faptul cetatea a fost funcțională în intervalul dintre secolele XI-XIII, o perioadă încă neelucidată în istoria Sătmarului.

„Suntem convinși că vom reuși să obținem artefacte și izvoare istorice care să ne ofere informații utile despre istoria îndepărtată a acestor locuri. Informațiile pe care le vom obține la acest sens sunt de o importanță majoră din punct de vedere științific și, de ce nu turistic”, afirmă Liviu Marta, directorul Muzeului Județean Satu Mare.

Totodată, specialiștii din cadrul instituției muzeale speră ca artefactele ce urmează a fi dezgropate să poată fi legate cronologic de personaje și evenimente istorice chiar și din perioada secolului al XIII-lea. Optimismul arheologilor se bazează în primul pe starea foarte bună în care se află ruinele cetății.

„Dacă ar fi să notez pe o scară de la unu la zece a modului în care sunt conservate ruinele, cetatea de la Crucișor ar primi nota 7, 5. Ținând cont de vechimea ei acest calificativ este unul excelent. În mare parte această conservare se datorează amplasării într-o zonă mai înaltă, fiind îngropată într-un sol argilos, lipsit de umiditate și aciditate excesivă”, afirmă coordonatorul proiectului.

Totodată, „cetatea Pintii” este singura din județ care mai poate oferi informații cu privire la istoria Sătmarului din primul mileniu al erei noastre. Singura alternativă ar fi cetatea din Ghilvaci, însă aici, spun experții, o intervenție arheologică ar fi imposibilă din cauza schimbării cursurilor de apă de-a lungul secolelor.

Cetatea va deveni atractivă pentru turiști, dar și pentru hoți

Cetatea Crucişor este situată la şase kilometri sud-vest de localitatea cu același nume, pe culmea cunoscută de localnici drept „Dealu’ Pintii”. Pintea este personajul asociat cu aceste ruine, deși cetatea a fost datată cu multe secole înainte de nașterea celebrului haiduc.

„Este doar legendă apărută relativ recent, în secolul XIX mai exact. Totuși există un sâmbure de adevăr. Știm sigur că, la finele secolului al VII-lea, haiducul Pintea, a trecut în dese rânduri prin zona Crucișorului. Trebuie menționat totuși că cetatea în cauză a încetat să mai fie funcțională cu multe secole înainte”, afirmă Diana Iegar.

Cu toate acestea, notorietate numelui de Pintea Haiducul reprezintă un garant al succesului turistic.  Așa cum s-a întâmplat și în cazul altor situri arheologice, odată cu dezgroparea monumentelor istorice apare un pericol inerent, și anume jefuitorii de artefacte. Se știe că acestea au o mare căutare pe piața neagră, colecționarii oferind sume exorbitante în schimbul lor.

„Este un risc pe care trebuie să ni-l asumăm. Nu putem ține un obiectiv atât de important sub zeci de tone de pământ doar pentru a-l proteja de jefuitori”, spune Liviu Marta.