Drumul fără întoarcere a ziarelor naționale

După 25 de la revoluţie, majoritatea ziarelor şi revistelor au dispărut de pe piaţă, lovite în plin de anii de criză finanaciară, dar şi de orientarea cititorilor spre internet.

Dacă imediat după revoluţia din 1989 la nivelul întregii țări apăruseră aproape 500 de publicaţii, dintre care 36 de cotidiene în cursul anului 1990 numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la un total de 1.444 de publicaţii, dintre care 65 de  cotidiene. În anul 1991 erau 1.336 publicaţii, din care 83 de cotidiene. În 1992, numărul total al publicaţiilor a scăzut la 1.205, dar numărul cotidienelor a crescut, ajungând la 102.

Dacă între ani 1990 – 1991 tirajul principalelor cotidiene naţionale era între 700.000 și 1, 5 milioane de exemplare, azi putem vorbi doar de cifre incomparabil mai mici.

Principalele titluri naționale care au apărut imediat după revoluție:

  „ Sc î nteia ”(organ central al Comitetului Central al Partidului Comunist Român), ieşea pe piaţă, în dimineaţa zilei de 22 decembrie cu un număr obişnuit, dedicat comunismului, care elogia activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. În după-amiaza aceleiaşi zile (după fuga lui Ceauşescu de pe Comitetul Central), apare o altă ediţie iar acelaşi ziar avea titlul: „Glorie patriei libere, poporului ei erou!”. Începând cu data de25 decembrie 1989, „Scînteia” apare sub numele de „Adevărul”. Sergiu Andon, fost ziarist la „Scânteia” timp  de 17 ani, (procuror de carieră) devine redactor-şef la „Adevărul” din 1989. Pentru cine nu-şi mai aminteşte el este ziaristul care în anii ’90 a scris celebrul articol „Fir-ai al naibii, Majestate!” (articol acid la adresa Regelui Mihai)

„România liberă ” era cel mai important ziar după Scînteia. Era singurul ziar din perioda comunista „citit”, având în vedere mulţimea anunţurilor de mică publicitate care ofereau practic singura „piaţă liberă” pentru achiziţionarea unor produse ce lipseau din magazine sau se procurau foarte greu. Cele mai căutate anunțuri erau cele de butelii, televizoare color, aparate video, casetofoane dar mai ales autovehicule.Ca o curiozitate era faptul că, dacă doreai abonament la „România Liberă”, trebuia să te abonezi şi la „Scînteia”. După decembrie 1989, cotidianul se relansează ca ziar liber, sub conducerea lui Petre-Mihai Băcanu

„ Informaţia Bucureştiului ” era un ziar de format mic şi conţinea în general informaţii generale despre Bucureşti. În după-amiaza zilei de 22 decembrie apare sub numele de „Libertatea”.

„ Scânteia tineretului ” , era cotidianul tinerilor comunişti. În paginile sale erau prezente realizări ale tinerilor de pe şantierele patriei, dar şi alte activităţi legate de elevi şi studenţi. Din 1981 până în 1987, la Scânteia Tineretului a lucrat şi Ion Cristoiu. Apare pe 22 decembrie 1989 sub denumirea de „Tineretul liber şi are ultima apariţie în aprilie 1997.

„ Ziarul 22 ” apare pe 20 ianuarie 1990, cu Stelian Tănase ca redactor-şef şi Gabriela Adameşteanu, redactor-şef adjunct.

„ Ziarul Dreptatea ” , s-a lansat pe 5 februarie 1990 (a mai apărut în perioada 1927 – 1947). La 14 iulie 1947, directorul ziarului, Nicolae Carandino fusese arestat şi condamnat alături de Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi alţi fruntaşi ai PNŢ.

„ Ziarul Dimineaţa ” , celebru la vremea lui prin apropierea de Ion Iliescu, s-a lansat la 19 februarie 1990, iar directorul publicaţiei era Alexandru Piru.  „ Ziarul Expres ” apare în februarie 1990, avându-i pe Cornel Nistorescu, în funcţia de director, şi pe Ion Cristoiu, în funcţia de redactor-şef. A fost primul ziar tabloid cu știri senzaționale.

„ Ziarul Azi ” a fost lansat pe 11 aprilie 1990. Directorul onorific al publicaţiei era Alexandru Bîrlădeanu, iar redactor șef Octavian Știreanu. Ziarul „Azi” a fost o adevărată pepinieră pentru tinerii jurnaliști care aveau talent. Azi majoritatea dintre ei sunt extrem de apreciați.

„ Evenimentul Zilei ” a apărut la Bucureşti, în 22 iunie 1992, cu Ion Cristoiu ca redactor-şef. Aici se dezvoltă un nou concept de presă, prin publicarea de știri senzaționale, satiră și can-canuri, devenind cel mai bine vândut ziar.

„ Cotidianul ” a fost lansat pe 10 mai 1991, cu Ion Raţiu director. A fost unul din cele mai elegante ziare tipărite la vremea respectivă.

„ Academia Caţavencu ” , apare în 1991 sub conducerea lui Mircea Dinescu.

„ Pro Sport ” a fost înfiinţat pe 2 iulie 1997, de grupul MediaPro, Ovidiu Ioaniţoaia, director  şi Cătălin Tolontan, redactor – șef, fiind primul ziar full-color din România. Din motive economice, începând cu 2014 şi-a încetat apariţia.

„ Gazeta Sporturilor ” a fost înființat în 1924 fiind cel mai vechi ziar de sport din România. Transformat de comunişti în Sportul Popular apoi în Sportul începând cu anul 1990 revine la numele de Gazeta Sporturilor. Din 2003, este condus de Cătălin Tolontan. A fost primul ziar din România care a interacţionat cu cititorii prin intermediului unei holograme stradale şi primul ziar care a introdus o ediţie specială 3D în România. A rămas singurul ziar de sport din România, care se mai tipărește. Funcționează în paralel cu site-ul gsp.ro.