Colţul maur al Clujului

Cele 10 porunci, date de Dumnezeu lui Moise apar pe faţada unei clădiri din Cluj. Dacă vă întrebaţi pe care clădire şi unde se află ea, vă spunem. Clădirea este de altfel una dintre foarte puţinele construite într-un stil arhitectural care nu a fost frecventat de arhitecţii şi constructorii transilvăneni. Împreună cu grădiniţa de lângă, clădirile alcătuiesc colţul maur al Clujului.

Elementele specifice ale stilului le putem vedea la intrări, la turle, la turnuri, la tăietura ferestrelor, la amplasarea şi forma lor. Colţul maur are unicitate şi farmec, el a fost proiectat la începutul secolului XX şi era constituit din Sinagoga Neologă şi gădiniţa care mult timp a funcţionat pe lângă sinagogă şi care acum este de stat. De altfel, stilul maur a fost preferat o vreme pentru lăcaşele de cult evreieşti, fiind o formă de a le da personalitate, chiar unicitate, în comparaţie cu construcţiile laice sau aparţinând altor confesiuni religioase.

Imobilul este situat pe Horea la numărul 21, stradă mai demult denumită str. Franz Joseph. Edificiul fost construit în perioada 1886-1887, după planurile unui inginer feroviar. Era un moment în care comunitatea evreiască număra 18.000 de membri. A fost grav deteriorată de către legionari, fiind ulterior restaurată cu sprijinul guvernului României. După 1940, autorităţile maghiare au transformat Sinagoga Neologă din Cluj în magazie. După deportarea evreilor în lagărele naziste, sinagoga a fost din nou grav deteriorată din cauza unor bombardamente asupra gării aflate în apropiere. Sinagoga a fost refăcută în 1947.

În prezent este cunoscută şi sub denumirea de Templul Memorial al Deportaţilor Evrei, denumire pe care a adoptat-o după al doilea război mondial. Templul Deportaților din Cluj este una din cele cinci sinagogi existente în oraş, fiind singura aflată în funcţiune. Cele 10 porunci sunt scrise pe placa de pe acoperişul sinagogii spre ştiinţa şi luarea aminte a clujenilor.

Foto: Dan Bodea