Târgurile pentru promovare, „un lux” necesar pentru producătorii tradiţionali

Producătorii clujeni fie că şi-au înregistrat sau nu produsele ca fiind tradiţionale se plâng de aceleaşi probleme. La târgurile din ţară fac faţă cu greu concurenţei comercianţilor. Apoi sunt prea puţine târguri organizate. În plus, nu au bani să se promoveze singuri, aşa că târgurile organizate de Produs de Cluj sau de Asociaţia Meşteşugarilor le sunt necesare. Sunt puţini cei care îşi permit însă să investeasă în promovare sau să aibă marfă capabilă să fie expusă la târguri de prestigiu, inclusiv internaţionale, cum a fost Săptămâna Verde de la Berlin. În primul rând la aceste târguri marfa trebuie să fie de calitate, dar evident contează şi prezentarea: etichete, ambalaje, măcar un minim de identitate vizuală. Şi să nu uităm nici de cantităţi, pe care micii producători de cele mai multe ori nu le pot asigura. Aşa că producătorii clujeni se uită cu jind la colegii lor din Maramureş, care beneficiază de fonduri mai consistente atunci când vine vorba despre deplasările în ţară sau în afară pentru a-şi promova produsele tradiţionale. E drept că cei din Maramures sunt şi mai decişi decât cei din Cluj să joace cartea produselor tradiţionale atestate, aici fiind înscrise 29 de asemenea produse faţă de numai unul în judeţul Cluj.

Gabriela Culda este producător de lavandă şi una dintre puţinii norocoşi care au ajuns pe lista participanţilor la Berlin cu Produs de Cluj. De menţionat, că selecţia s-a făcut la Bucureşti de către Ministerul Agriculturii, pe baza propunerilor trimise de Asociaţia Produs de Cluj. A început această afacere în 2009, când a depus un proiect european în acest sens. A câștigat, iar din 2011 s-a apucat propriu-zis de lucru. La început s-a temut puțin să iasă pe piață cu propriile produse, dar, după ce a participat la un târg organizat de un supermarket din Cluj, a prins curaj. A fost abordată de Asociația Produs de Cluj, după care participările la târguri au devenit tot mai dese.

„Sunt foarte mulțumită de activitatea Asociației Produs de Cluj. Cei de la asociație s-au zbătut până în ultimul moment, pentru a putea merge la Expoziția Internațională Grune Woche de la Berlin. Am mai participat și la un alt târg tot în afara țării, în Polonia. Sunt foarte încântată pentru că am ajuns în Germania, pentru că eu asta mi-am dorit: nemții sunt cunoscători și consumatori de lavandă. Aici a fost un târg cu vânzare. Nu am reușit să ofer multe cărți de vizită întrucât a fost un târg mare, a fost mare aglomerație. Pentru mine a contat foarte mult participarea la acest târg, am dorit să văd ce fel de produse se pretează pieței din Germania, pentru că preferințele diferă în funcție de zone. La noi, de exemplu, cel mai mult se vând cadourile, jucăriile, săculeții”, a explicat Gabriela Culda.

„La târguri, comercianții ne „omoară””

După părere femeii, cea mai mare problemă cu care se confruntă producătorii români e reprezentată de costuri. „Sunt asociații din țară, de exemplu cea de la Baia Mare, care le suportă producătorilor toate costurile. La Cluj e mult mai dificil. Aici asociația ne susține, dar unele costuri, destul de importante, sunt suportate de noi. Asociația din Baia Mare le-a suportat tuturor celor 13 producători care au venit la Berlin, toate cheltuielile. Acei producători nu au plătit niciun leu pentru participare. Eu am plătit 700 de euro numai pe cazare. Mulți dintre noi am ales acest târg care a fost unul cu vânzare, tocmai pentru a ne scoate o parte din bani”, explică producătorul de lavandă.

Gabriela Culda susține că nu își permite să meargă la târgurile pentru promovare, cele mai potrivite pentru încheierea unor contracte cu distribuitorii străini. Aceasta susține că participarea la un astfel de târg se ridică la 2.000 – 3.000 de euro. Târgurile importante au loc la Khoel, (Târgul Anuga este unul dintre cele mai mari târgul de profil. Anul acesta este organizat în perioada 10 – 14.10.2015), la Londra, la Bruxelles.

 

„De la an la an sunt tot mai puține târguri pe plan național. Nu sunt invitați doar producătorii la târguri, ci și comercianții, ceea ce pe noi ne omoară. «Rural Fest» a fost un eveniment foarte reușit în acest sens. A avut loc la București. În câteva ore ne-am epuizat toți producătorii marfa. A fost un eveniment unde s-a oferit multă încredere producătorilor. Anul trecut a avut loc prima ediție, sperăm că se vor organiza și altele”, spune femeia.

Producătorii aşteaptă şi idei noi

Iulia Morar este producător de costume populare. A învățat să coasă încă din copilărie, de la mama sa, dar și la școală, pe vremea când se punea accent mai mult pe lucrul manual. Recent a fost şi ea la târgul de la Berlin. „Această îndeletnicire mi-a rămas în minte, chiar dacă între timp am făcut și altceva. E ca mersul pe bicicletă. Nu ai cum să uiți acest meșteșug. Uneori lucrezi și pentru sufletul tău. Trebuie să ai două mâini drepte pentru a face aceste costume”, explică femeia. Aceasta a participat la numeroase târguri organizate de Asociația Produs de Cluj, atât în județul Cluj, cât și în afara acestuia. „Am fost la Zalău, la Baia Mare, la Iași. Am participat și la un târg care a avut loc la Londra. Sunt mulțumită de activitățile organizate de cei de la Produs de Cluj. La început au organizat aceste târguri, dar bănuiesc că au o strategie și că vor face și alte activități. Târgurile au crescut foarte mult. Se vede diferența față de primul târg. Târgurile promovează produsele din județul Cluj, dar niciodată nu e suficient. Noi suntem deschiși la idei noi”, spune aceasta.

Printre târgurile care i-au rămas în minte este cel de la Iași, unde, Iulia Morar a fost principalul „furnizor” pentru Parada portului Popular de 1 decembrie. Costumele populare complete, dar și iile folosite drept „accesorii” pentru costumele moderne au fost purtate de modele profesioniste. „Toate costumele au fost oferite de mine”, spune mândră, producătoarea din Cluj.

În ceea ce privește activitatea de la târguri, aceasta este mulțumită. „Se cumpără costume populare, dar așteptăm să mai crească vânzările. La aceste târguri nu este așa importantă vânzarea. E mai important să te cunoască lumea, să ai comenzi pe urmă. Târgurile sunt bune. Sunt printre cele mai bune lucruri pe care le are Clujul pentru păstrarea tradiților”, consideră femeia.

Iulia Morar este de părere că cei de la Produs e Cluj se implică mult în organizarea tuturor activităților și nu consideră că strategia asociației trebuie să fie comunicată și producătorilor. „Noi ne ocupăm de produse, ei de promovare”.

Vânzări mari în oraşe mici

Aurora Gânscă este producător de brânzeturi. „De curând am fost la Microrevelionul meșterilor populari și am discutat despre activitățile organizate de Produs de Cluj. Suntem extrem de mulțumiți și de acestea și de cele ale meșterilor populari. Aceasta a fost concluzia generală, în urma discuțiilor. Eu am participat la toate târgurile organizate de Asociația Meșterilor Populari, dar și de Asociația Produs de Cluj. Eu sunt singură, soțul meu a murit și nu îmi permit să merg la târguri din afara țării. La târguri particip cu brânză, cârnați și slănină. Toate produsele mi-au fost lăudate. Am rămas doar doi producători din breasla mea, mulți s-au retras pe motiv că sunt prea ieftine produsele sau pentru că nu s-ar vinde suficient de multe produse la aceste târguri. Dar nu e adevărat! Eu merg și la Gherla și la Huedin și unde se mai organizează! Unde cred că voi vinde mai puțin, acolo vând mai mult. Eu sunt foarte mulțumită! La astfel de târguri, se organizează spectacole și spre surprinderea mea sunt foarte mediatizate evenimentele de genul acesta. La târgul de la Gherla, vineri, în prima zi a târgului, deja nu mai aveam brânzeturi și eu am venit pregătită să stau toate zilele. Am rugat pe cineva de acasă să îmi mai aducă produse”, povestește aceasta.

Cu toate acestea, producătoarea susține că nu s-ar descurca la fel de bine dacă ar participa doar la evenimentele organizate de Produs de Cluj sau doar la târgurile destinate meșteșugarilor. „Târgurile au fost ca o gură de aer proaspăt pentru mine. Nu aș reuși să îmi vând produsele fără ele”, mărturisește femeia.

Nu se poate promovare fără bani

Gabriel Sătmar, producător de miere din Chiuiești, spune că este foarte mulțumit de Asociația Produs de Cluj și că doar prin intermediul ei ar fi reușit să meargă la Berlin. „Ne-au plătit toate costurile pentru a merge acolo și doar așa am putut fi prezenți. Am dat foarte multe cărți de vizită și perspective de colaborare ar fi. Au fost doi-trei oameni care s-au arătat foarte interesați de produsele noastre apicole și așteptăm acum feedback. Pentru noi târgurile acestea sunt rampe de lansare, pentru că, în rest, ne desfacem produsele doar în piețele agroalimentare din Gherla sau Dej”, a declarat Gabriel Sătmar, proprietarul a 225 de familii de albine. Producătorul spune că și-a început afacerea în 2001 cu 50 de familii de albine și că timp de zece ani și-a vândut produsele la diverși procesatori. Datorită costurilor de producție foarte mari însă a decis să își vândă produsele pe cont propriu și a renunțat la alte preocupări dedicându-se exclusiv apiculturii. „Nu poți să faci afaceri cu legume sau cu altceva și în același timp să te aștepți să obții și rezultate, așa că am decis să ne specializăm doar pe apicultură. În curând vom avea și un site unde să ne prezentăm produsele pentru că am înțeles că acesta e viitorul și, cu ajutorul Asociației, mai ieșim și noi în lume”, a precizat Gabriel Sătmar.

Stela Șimon este meșter popular de 19 ani fiind înscrisă atât în Asociația Produs de Cluj, cât și în Asociația Meșterilor Populari Clujeni. De aproape doi ani face parte din Asociația Produs de Cluj și participă la târguri cu produse de artizanat, în special cu păpuși de porțelan și coliere specifice zonelor Călata, Mera, Viștea. „Inițial m-am înscris în Asociația Meșterilor Populari și apoi în Produs de Cluj și am observat că Produs de Cluj reușește să scoată mult mai mulți oameni din case. Asta ne ajută, pe noi, meșterii, foarte mult”, a declarat Stela Șimon, precizând că la Expoziția Grüne Woche (Săptămâna Verde) din Berlin nu a fost invitată, însă așteaptă cu interes viitoarele târguri.

Deși unii producători sunt recunoscători Asociației Produs de Cluj pentru puținul pe care îl face pentru promovarea lor, sunt şi alții care s-au retras din Asociație după ce în repetate rânduri organizatorii târgurilor Produs de Cluj s-ar fi folosit de ei doar pe post de imagine, „pentru a da bine în fața vizitatorilor”, spun ei. „Unii dintre noi nu am mai fost interesați să participăm la Târgurile Produs de Cluj, pentru că ne simțeam ca proștii și atunci mergem doar la cele organizate, uneori de Asociația Meșterilor Populari, bazate pe tradiții”, a spus un fost membru al Asociației Produs de Cluj, care însă a preferat să îşi păstreze anonimatul.

[stextbox id=”custom”]

Produs de Cluj merge de patru ani după aceeaşi reţetă

Asociația Produs de Cluj a fost înfiinţată în 2010 de către Consiliul Judeţean Cluj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Centrul Agro Transilvania Cluj.

Scopul asociației se referă, în principal, la dezvoltarea durabilă și promovarea produselor, a valorilor tradiției și ale culturii, a turismului din zona județului Cluj, promovarea excelenței în domeniul agriculturii, a meștesugurilor traditionale, în vederea creșterii competitivitătii în acest domeniu și a dezvoltării mediului rural, reprezentarea producătorilor locali atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Asociația și-a propus, în principal, organizarea și participarea la târguri/evenimente de specialitate, în scopul promovării valorilor tradiției și ale culturii, produselor tradiționale, a turismului din zona județului Cluj. În acest sens, sunt realizate parteneriate cu asociații populare de meșteșugari, cu ansambluri folclorice sau cu societăți comerciale ale căror produse sunt fabricate în județul Cluj.

Târgurile Produs de Cluj sunt organizate atât în județul Cluj, cât și în afara acestuia. Conform organizatorilor numărul de vizitatori este cuprins între 15.000 și 40.000 de persoane. Vizitatorii pot achiziționa produse de carne, lactate, legume, miere, produse de patiserie, uleiuri presate la rece, dar şi produse realizate de artizanii clujeni.

Printre brandurile promovate prin intermediul Asociației Produs de Cluj, în cadrul târgurilor tradiționale sunt: cartofii de Râșca, ridichile de Apahida, ceapa roșie de Turda, brânza de Năsal, uleiurile presate la rece Luna Solai.

Primul târg Produs de Cluj s-a desfășurat în iunie 2011. Începând cu anul 2012, a avut loc prima participare la un târg în afara țării: Târgul European de Produse Tradiționale, desfășurat la Zakopane, regiunea Malopolska din Polonia. Un an mai tâziu, producătorii clujeni au participat la Târgul Internaţional de Produse Alimentare şi Băuturi – IFE (International Food & drink Event), care a avut loc la Londra. O ocazie importantă pentru promovarea în Europa a fost participarea Asociației Produs de Cluj la Ziua județului Cluj la Strasbourg, la a XXV-a Sesiune a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei în octombrie 2013. În 2015, Produs de Cluj a participat la Expoziția Internațională Grune Woche de la Berlin.

Organizarea târgurilor Produs de Cluj nu a fost ocolită de-a lungul timpului şi de unele scandaluri apărute în presa locală. Nu produsele au fost „mărul discordiei”, ci spectacolele de muzică populară. Potrivit presei locale, onorariile artiștilor au crescut de la an la an, ridicându-se la câteva zeci de mii de lei la fiecare ediție, iar mulți dintre artişti sunt o prezență constantă la târguri. Printre numele care au o apariție frecventă se numără: Maria Somlea, Mihaela Grindean, Mariana Morcan, Sava Negrean Brudașcu, Angela Rusu, Amalia Codorean Chindris, Adriana Irimieș sau directoarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, Maria Zegrean Istici.

[/stextbox]

Din fruntaşi am devenit codaşi

România se putea lăuda în 2013 că este ţara din UE cu cele mai multe produse tradiţionale înregistrate, nu mai puţin de 4.400. După noile reglementări însă situaţia s-a schimbat dramatic. Pe listă au rămas mai puţin de 300. În topul județelor cu cele mai multe produse tradiționale atestate se află Brașov, Maramureș, Argeș și Satu Mare, în timp ce la coadă se află 18 județe în care nici un producător nu a reușit sau nu a dorit să obțină atestatea care îi permite să își promoveze produsele ca fiind tradiționale și recunoscute de autorități ca atare.

Topul judeţelor:

1	Brașov	73
2	Maramureș	29
3	Argeș	28
4	Satu Mare	19
5	Buzău	14
6	Alba	13
7	Botoșani	13
8	Covasna	11
9	București	10
10	Vâlcea	9
11	Neamț	9
12	Suceava	8
13	Tulcea	8
14	Galați	7
15	Sibiu	7
16	Bihor	5
17	Sălaj	5
18	Brăila	2
19	Arad	2
20	Cluj	1
21	Olt	1
22	Prahova

Județele fără produse atestate sunt: Bacău, Bistrița Năsăud, Caraș Severin, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Mehedinți, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Ilfov. Cele mai multe produse cu statut de produs atestat sunt cele din carne (114), urmate de cele din lapte (69) și legume-fructe (34). La categoria pâine și produse de panificație și patiserie sunt 33 de produse, la pește 15 și la băuturi, 10.

Text: Maria Man, Cristina Beligăr