Revoluția ruginită. Memorialele revoluționarilor clujeni, lăsate în paragină

Trecem pe lângă ele nepăsători și de cele mai multe ori nici nu le vedem. Sunt pline de praf, „ornate” cu fel de fel de abțibilduri și stau  pe clădiri ce par în stare să cadă la pământ în orice moment. Vorbim despre monumentele închinate victimelor revoluției de la Cluj, monumente care ar trebui să trezească respectul celor care astăzi sunt moștenitorii libertății pentru care zeci de clujeni s-au jertifit la 21 decembrie 1989.

Cluj-Napoca a fost unul dintre punctele fiebinți ale Revoluției din anul 1989. Manifestațiile anti-comuniste de la Cluj au început cu câteva ore înaintea celor din București, în Piața Unirii de astăzi. S-a tras în zona din fața hotelului Continental, la hotelul Astoria (astăzi Camera de Comerț și Industrie), în Piața Mihai Viteazul , la fosta Fabrică de Bere, în Piața Gării și în cartierul Mărăști.

În aproape fiecare dintre aceste zone, au fost ridicate monumente închinate celor ce aveau să fie numiți ulterior „eroi ai revoluției”. În Piața Unirii a fost ridicat Monumentul „Stâlpii Împușcați” în memoria celor doborâți de gloanțele forțelor armate ce au intervenit în tot orașul. În celelalte locuri din Cluj unde s-a a tras asupra revoluționarilor au fost amplasate plachete comemorative cu numele decedaților.

Astăzi, la 24 de ani de la jertfa celor 26 de revoluționari căzuți la Cluj, locurile care ar trebui să ne amintească de sacrificiul lor sunt într-o stare deplorabilă. În Piața Unirii, „Stâlpii Împușcați” sunt loc de slalom pentru trecători, în timp ce plachetele de lângă Camera de Comerț se pierd între oferte de vacanță în Grecia. Un text scris cu vopsea avertizează: „Călcați cu respect. ’89. Aici s-a murit”. Sub el, un cocker își face nevoile.

Respectul există pe undeva însă pare că stă bine ascuns în spatele prafului și al nepăsării autorităților. În 24 de ani, două cruci dedicate memoriei a doi revoluționari împușcați în 21 decembrie s-au pierdut prin agitația orașului. După un scurt periplu la căminele studențești din Hasdeu, unde au fost „răpite” de un grup de tineri turmentați, acestea au revenit în zona stației de autobuz Agronomia. Memoria martirilor revoluției stă astăzi între doi stâlpi de electricitate și pare că mai mult îi încurcă pe trecători, nevoiți să le ocolească de fiecare dată când ajung în zonă. Numele celor doi decedați aproape că nu se mai poate desluși iar fierul ruginit din care sunt făcute crucile mai este protejat doar de stratul gros de praf.

Nimeni nu știe ale cui sunt crucile sau ce semnifică. Au devenit în timp parte din peisaj, deci și-au câștigat dreptul de a fi ignorate. Doi pași mai departe, pe un perete al unui imobil aflat în renovare, se află o plachetă cu numele a opt oameni răpuși de gloanțele comuniștilor. Singurii cărora aceste locuri le mai trezesc amintiri sunt clujenii care în 1989 au participat la evenimentele revoluției de la Cluj.

„Eu eram la acea vreme inginer silvic, aveam 64 de ani. În ziua aceea au pornit mănășturenii spre centrul orașului cu trei basculante. Când au ajuns aproape de centru s-a tras în ei. În gangul ăsta (n.r clădirea de lângă locul unde este plasată placheta comemorativă) au fost duși toți cei împușcați și au fost aruncați acolo. Li s-a luat tot ce aveau la ei. Haine, acte, bilete de autobuz, tot. Ca să nu fie identificați”, își amintește Mircea Oanță.

Când autoritățile au decis să facă ceva pentru memoria revoluționarilor, au reușit să facă mai mult rău decât bine. Potrivit directorului Asociației pentru Adevărul RevoluțieiCluj, Aurel Coltor, plăcile comemorative amplasate de Prefectură, pe care stă scris „În memoria celor care s-au jertfit pentru libertate și democrație în zilele de 21-22 decembrie 1989”, nu reflectă adevărul întrucât la Cluj s-a tras în oameni doar în cursul zilei de 21 decembrie.

„La Fabrica de Bere am pus o placă cu cei care au murit. Crucile au rămas acolo fără să se ocupe cineva de ele. Noi am considerat că din moment ce avem  plăcile acelea, crucile nu mai au niciun rost pentru că au fost amplasate provizoriu. Trebuie să luăm o hotărâre să vedem ce e cu ele. Luni vrem să ne întâlnim la asociație și să discutăm problema aceasta. Noi ne-am ocupat de ampalsarea plăcilor. Crucile poate le aducem la asociație, nu știu ce vor dori colegii să facem. De la prefectură ni s-a spus că anul viitor vor face alte plăci comemorative, pentru împlinirea a 25 de ani de la Revoluție. Noi am solicitat să fie luate jos plăcile puse de ei, pe care scrie 21-22 decembrie pentru că denaturează adevărul. La noi, în Cluj, revoluția a fost în 21. Atunci au fost morți și răniți”, explică Aurel Coltor, directorul Asociației pentru Adevărul Revoluției.

 

Mai jos puteți viziona o galerie foto realizată de Dan Bodea cu trei dintre memorialele închinate memorie revoluționarilor clujeni.

[nggallery id=330]