Războiul plăcuțelor bilingve continuă. Maghiarii le cer clujenilor ajutorul pentru câștigarea procesului intentat muncipalității

Grupul de inițiativă civilă Musai-Muszáj a pornit în luna februarie a anului curent,  acțiunea Primăvara celor 1.000 de procese. Procesul a fost inițiat de asociația Minority Rights, înregistrată în Cluj -Napoca, după ce instanța a respins intervenția accesorie anterioară a Comitetului European pentru Drepturile Omului. Cauza refuzului a fost faptul că această fundație, înregistrată în Olanda nu are dreptul de a se judeca în România.

La începutul lunii iulie 2014,  Tribunalul Cluj a admis cererea formulată de preşedintele fundaţiei European Committee Rights Hungarians Central Europe, Landman Gabor, la iniţiativa unei studente la Drept, Izabella Szocs, prin care obliga municipalitatea să amplaseze plăcuţe bilingve la intrările în oraş. Cu toate că numărul maghiarilor din Cluj-Napoca nu depășește 20% din numărul locuitorilor, potrivit rezultatelor oficiale ale recensământului din 2011 publicate de Institutul Naţional de Statistică, numărul maghiarilor fiind de 49. 565, adică 15, 27 %, instanța a considerat că minoritatea maghiară este îndreptățită să ceară autorităților locale inscripționarea bilingvă a localității. Primăria Cluj-Napoca a fost astfel obligată să monteze plăcuțele bilingve româno-maghiare la intrările în oraș.

Decizia nu a fost definitivă, iar primarul Emil Boc, a contestat-o prin recurs, la Curtea de Apel. În 5 februarie 2015, municipalitatea clujeană a câștigat procesul definitiv intentat de Fundaţia European Committee Human Rights Hungarians Central Europe. Curtea de Apel Cluj a admis recursul primarului Emil Boc şi al Consiliului Local Cluj-Napoca, pe baza unei excepţii legate de lipsa calităţii procesuale active. Adică fundația reclamată nu a avut calitate să intenteze o asemenea acțiunea, fiind o fundație olandeză. Astfel, problema pe fond a plăcuțelor nu a mai fost analizată.

„Grupul de inițiativă civilă Musai-Muszáj roagă toți cetățenii cu adresa de domiciliu în Cluj-Napoca ca prin completarea și depunerea intervenției accesorie atașată să se alăture procesului indicatoarelor multilingve”, transmit reprezentanții grupului.

„Conform informării lui Szőcs Izabella, reprezentantă a Comitetului European pentru Drepturile Omului dreptul de alăturare în rândul reclamanților nu costă bani și nu poate avea nici o consecință legală asupra semnatarului, dar este cea mai eficientă modaliate a susținerii cazului. Alăturarea ca reclamant în acest proces are o deosebită inportanță, doarece în acest fel tribunalul va conștientiza faptul că procesul indicatoarelor multilingve este unul important și fără precedent la nivelul comunității.

Intervenția accesorie deja semnată se poate trimite prin poștă sau poate fi depusă personal în Cluj – Napoca pe str.  Avram Iancu nr. 21”, mai spun aceștia.

Amplasarea indicatoarelor multilingve este prescrisă de Hotărârea  Nr. 1206 din 27 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală, cuprinse in Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Conform acestei legi în localitățile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor se va a sigura înscripționarea denumirii localității și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective. Conform articolului 131. această lege nu-și încetează efectul în cazul care mai târziu numărul minoritarilor scade sub procentul de 20%.

În Cluj-Napoca, procentul maghiarilor a scăzut sub 20% 2002, după ce legea administrativă a intrat în vigoare. În conformitate cu aceasta, mai este valabilă de fapt.

Conform listei localităților unde ar trebui ca legea să intre în vigoare, descrisă de hotărârea nr. Nr. 1206 din 27 noiembrie 2001, pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală, cuprinse in Legea administrației publice locale nr. 215/200 se află și Cluj – Napoca.

Intervenția accesorie poate fi descărcată aici.