Programa Cambrigde: conţinut înnoit şi modificări la sistemul de evaluare

Una dintre cele mai moderne programe de studiu din lume, programa Cambridge, după care se predă şi la Transylvania College din Cluj-Napoca va suferi de anul viitor unele modificări. Directorul Şcolii Internaţionale, Gillian Greenwood a explicat că modificările sunt menite a da mai multă libertate profesorilor referitor la conţinutul pe care îl predau în şcolile britanice de pe diverse continente, dar şi referitor la metodele de învăţare pe care le aplică.

Comparaţiile între sistemul public românesc de învăţământ şi cel britanic care se aplică în această şcoală arată atât asemănări, cât şi multe diferenţe. Dar “nu putem spune neapărat că un sistem este mai bun decât altul”, ne asigură Gillian Greenwood. “Noi avem în paralel linia de studiu în limba română şi cea internaţională. Copiii de la creşă, grădiniţă, ciclul primar şi gimnaziu pot opta pentru linia de studiu română sau cea internaţională, curricula britanică. Şi bineînţeles avem apoi liceul Cambridge. Cred că curricula britanică este mai axată pe partea practică, de cercetare, de rezolvare a problemelor. Curricula română îmi aduce aminte, de exemplu, de sistemul spaniol unde preocuparea este de a învăţa întreaga clasă de elevi, e mai mult de a învăţa, a memora informaţii. Pe când la curricula britanică e vorba despre a explora, a afla informaţiile, a rezolva problemele, a gândi creativ, a învăţa cum să afli informaţiile, mai degrabă decât a învăţa propriu-zis acele informaţii. Este mai practic. La matematică, de exemplu, folosim mai multe metode practice de a preda un concept decât a îi învăţa pur şi simplu teorie. Sunt stiluri diferite şi unii copii se descurcă mai bine cu un stil, alţii cu celălalt”, spune aceasta.

Engleză, IT şi ştiinţe combinate

Gillian Greenwood crede că, comparativ cu sistemul britanic, în învăţământul românesc actual pot fi identificate câteva lacune importante care se leagă de un studiu mai avansat şi aplicat al ştiinţelor, precum şi acordarea unei importanţe mai mari IT-ului. “E o surpriză pentru mine că IT-ul nu ocupă un loc mai important în curricula românească, nu e prins deloc de exemplu în curicula pentru ciclul primar. La linia noastră românească fac şi aceste ore, ca extra-activităţi, pentru că la noi timpul petrecut la şcoală e mai mare şi putem face aceasta. Aşa că avem mai multe ore de engleză, 5-6 ore în plus faţă de 2 din programă şi putem să adaptăm şi să îmbogăţim programa. Cealaltă surpriză pentru mine sunt puţinele ore de ştiinţă. De exemplu, la clasa a 5-a au doar o oră de biologie pe săptămână şi poate încă una de fizică sau chimie. Şi asta e tot. Pe când la linia internaţională au ştiinţe combinate, învaţă utilizând experimentele. Îi învăţăm ştiinţele într-un mod practic şi bazat pe investigaţie de la vârsta de 4-5 ani şi ajung la şcoala gimnazială unde fac ştiinţe combinate şi câte 5 ore pe săptămână. Aşa că discutam chiar zilele acestea să oferim din toamnă şi celor de la linia română din gimnaziu ore suplimentare de ştiinţe combinate, fizică, poate chimie, dar în engleză . Asta pentru a oferi şi elevilor de la linia română acceaşi pregătire, ca după clasa a opta să poată şi ei opta, dacă vor pentru studiile noastre liceale unde cursurile sunt doar în engleză”, mai spune directorul Şcolii Internaţionale Cambridge din Cluj-Napoca.

Şi britanicii au făcut anumite modificări la curricula britanică, schimbări care ar urma să fie aplicate din noul an şcolar. “În noua curricula sunt lucruri interesante. Voi fi plecată în mai la Londra la un consiliu al şcolilor britanice internaţionale din toată lumea. Şi chiar vom discuta despre cum vom interpreta noua curriculă care introduce şi mai multă flexibilitate, De exemplu, în clasele primare în trecut am fost obligaţi ca în anul patru să studiem perioadă victoriană. Poate chiar şi pentru mulţi tineri britanici nu are o importanţă prea mare să studieze ce era cu victorienii în Anglia în anii 1800. Aşa că cu atât mai mult noi avem mai multă flexibilitate în şcolile internaţionale. De exemplu, îi putem învăţa ce se întâmpla prin comparaţie în România în anii 1800. Pentru că folosim aceleaşi metode de învăţare, căutarea şi evaluarea informaţiei, cum decidem ce informaţii sunt de încredere, vorbim aici de istorie, adică ne preocupă aptitudinile dezvoltate şi nu conţinutul”, explică aceasta.

Evaluare după un nou sistem

Schimbările majore vizează însă sistemul de evaluare, care în şcolile britanice merge pe niveluri de la 1 la 3 cu trei subnivele a, b, c la clasele primare şi până la nivelul 8 în clasele gimnaziale. Noua programă presupune renunţarea la aceste nivele standardizate care se aplicau în toate şcolile britanice din lume. “Ceea ce ne îngrijorează este faptul că din noua programă au fost înlăturate nivelurile de evaluare după care ne ghidam până acum. Lucram cu mai multe niveluri de evaluare pe fiecare clasă de la minimul de aptitudini pe care trebuie să le aibă un copil dintr-o clasă până la nivelul superior. Zona albă a acestor niveluri este acolo unde ne aşteptăm ca elevii de o anumită vârstă să se situeze la matematică, engleză, ştiinţe, cele trei domenii principale. Aşa se face evaluarea standard. Dacă elevii noştri se situează în zonele albe înseamnă că suntem în grafic, dacă sunt în zona albastră înseamnă că sunt mai capabili de atât şi ar trebui să le dăm activităţi mai solicitante şi dacă sunt în zona portocalie au nevoie de mai mult sprijin. E fantastic şi multe şcoli din întrega lume au explicat foarte detaliat părinţilor ce înseamnă aceste nivele. Aşa că dacă vă spunem că fiul dumneavoastră este la nivelul 3b la matematică în anul 4, înseamnă că poate mai mult, dacă e la nivelul 3b când e în anul 5, e doar în zona de siguranţă. Ne oferă acel mod obiectiv de evaluare. Şi când profesorii pun numele copiilor în aceste pătrăţele de culori care indică nivelurile pot imediat vedea care copil are nevoie de pregătire suplimentară la un anumit domeniu. Şi activităţile pot fi diferenţiate în funcţie de fiecare copil. Aşa putem face focusarea pe elev”, mai spune Gillian Greenwood.

Guvernul britanic a decis să nu mai folosească nivelurile de acum înainte. Aşa că profesorii au lansat o dezbatere pentru a găsi un nou sistem. “Ar trebui să venim fiecare cu propriul sistem de evaluare a copiilor. Majoritatea şcolilor externe însă au optat să păstreze nivelurile cel puţin până va exista ceea ce considerăm a fi un mai bun sistem de evaluare obiectivă în care să avem încredere. Asociaţia Naţională a Profesorilor din Anglia şi-a consultat membrii despre această schimbare şi s-a ajuns la concluzia că totuşi avem nevoie de un sistem unitar de evaluare, cu valori comune în care avem încredere pentru evaluare. Aşa că au lansat o iniţiativă să dezvolte un nou sistem. Poate din perspectiva oamenilor simpli, în ultimii 20 de ani au fost prea multe schimbări, curricula s-a schimbat destul de frecvent şi aproape pare că ne întoarcem de unde am pornit, ca şi pendulul. De fapt cred că e vorba despre mai multe cicluri de evoluţie.

Cât priveşte schimbările de conţinut, acestea sunt mai pregnante la matematică. “La nivelul liceului noi putem spune că deja am făcut anumite schimbări privind predarea limbii engleze, folosind predarea fonetică, dar ar mai fi în plus axarea mai puternică pe dezbatere. La matematică s-a adăugat destul de mult conţinut. Aşa că anumite noţiuni pe care nu le-am fi predat decât în şcoala gimnazială au venit în clasele mai mici. Ca de exemplu împărţirile cu zecimală pe care le predam mai tâziu, la fel fracţiile. Dar axarea principală rămâne pe rezolvarea problemelor ca metodă de învăţare”, explică directorul.