Petiţie pentru cel mai mare parc din Cluj

Societatea civilă din Cluj a început bătălia pentru spaţiile verzi. „SOS Lacurile Gheorgheni” şi Ordinului Arhitecţilor Transilvania susţin crearea Parcului Est. Reprezentanţii comunităţii din zonă speră să aibă cel mai mare parc din Cluj care să se întindă pe 65 de hectare. În schimb autorităţile locale menţin deocamdată tăcerea despre un parc în acea zonă. Cu atât mai mult cu cât, avertizează arhitecţii, noul PUG este destul de „permisiv” cu acele terenuri.

 

Clujul ar trebui să dea tonul la ceva cu totul revoluţionar în materie de proiecte destinate comunităţii locale, crede preşedintele OAR Transilvania, arhitectul Şerban Ţigănaş. „Credem că oraşul are şansa să facă ceva ce nu s-a mai făcut. Municipalitatea poate achiziţiona terenuri pentru a le folosi pentru un Parc Est în zona Lacurilor din Gheorgheni. Vorbim de un interes civic fără echivoc. Dinspre societatea civilă a apărut această cerere pentru crearea parcului în acea zonă şi credem că răspunsul firesc al municipalităţii este să înceapă să discute această propunere şi să demareze toate studiile necesare”, a spus Ţigănaş. Arhitectul spune că în istoria modernă a Clujului mai există trei asemenea „spaţii verzi” create tot la iniţiative ale societăţii civile şi care în timp au devenit adevărate embleme ale oraşului: Grădina Botanică, Parcul Etnografic şi Parcul Sportiv.

 

 

Codaşi la spaţiu verde

 

Arhitectul Vasile Mitrea susţine că problema se pune mult mai stringent. „Parcul Est trebuie privit în contextul în care cifrele anunţate de primărie cum că am avea 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor nu sunt tocmai reale. Nu putem băga la spaţiu verde şi cimitire aşa că această cifră de 26 de metri pătraţi nu există. Prin urmare contextul natural din Parcul Est e o binefacere, un cadou al naturii de care nu am ştiut să profităm şi e cazul să o facem. Nu au ce căuta acolo locuinţe ale militarilor sau clădiri de birouri. Nu trebuie ca noul PUG care e un instrument de luptă politică să lase ca prin acea zonă verde să treacă o arteră de circulaţie”, a precizat Mitrea.

 

 

Locuitorii vor parc

 

Locuitorii din acea zonă susţin ideea creării unui parc. „Eu m-am născut şi am crescut pe strada Tulcea. Acea zonă pentru noi copiii era un paradis de vegetaţie. Schimbările au venit odată cu construirea mallului când încet Parcul Tineretului a dispărut. Nu vrem să se piardă şi acest teren care poate deveni cel mai mare parc al Clujului şi o inimă verde a oraşului”, a spus Cătălin Sâmpetrean. „Spațiul din jurul Lacurilor Gheorgheni este o șansă în plus pentru Cluj-Napoca de a deveni un oraș cu plămâni sănătoși”, spune şi Carmen Costina, profesoară, membră a campaniei SOS Lacurile Gheorgheni. „Parcul Între Lacuri este un proiect extraordinar care ar da naștere unui spațiu dedicat exclusiv pentru verdeață, sport și mișcare, cum sunt, de pildă, insula Margareta în Budapesta sau Central Park în New York. În iulie 2013, alături de o grupă de studenți la sociologie am condus o serie de interviuri cu aproape 250 de clujeni care trăiesc in zona. În covârșitoarea lor majoritate aceștia si-au exprimat preferința pentru mai multe spații verzi”, a declarat şi Călin Goina, asistent universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a UBB.

„O mare parte din terenurile de care vorbim sunt publice. E o parte din fosta pepinieră a RADP-ului, putem uni zona prin alei de biciclete cu fostul cartodrom şi ajungem să creem un parc foarte mare în acest fel. Noi am trimis pe adresa primăriei un proiect. Dorim să îl facem tot mai cunoscut şi credem că vom primi şi un răspuns în cele din urmă”, a spus Adrian Dohotaru, membru SOS. De altfel asociaţia a lansat şi o petiţie online pentru susţinerea Parcului Est.

„Nu am auzit deloc despre acest proiect aşa că nu am cum să fac comentarii”, a precizat consilierul local PSD, Gabriel Oniga, membru al Comisiei de urbanism, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului din Consiliul Local. „E un proiect interesant care trebuie analizat cu atenţie pentru că în România există dificultăţi în ceea ce priveşte achiziţia de terenuri private de către autorităţi. Mai ales că în acea zonă avem PUZ-uri mai vechi valabile şi terenuri construibile aşa că rămâne de văzut care este soluţia”, a precizat consilierul local PDL, Adrian Popa, membru al aceleiaşi comisii.