Oameni mari. Şi mici

Foto: Dan Bodea

Sâmbătă, pe la 14,30 – 15,00, era aproape ca vara. Deşi a fost 1 aprilie, termometrul nu ne-a păcălit când dădea către 25 de grade. Pe o vreme ca asta, cu soare zâmbind iliescian, în gândirea noastră post-rurală ne-am fi aşteptat ca tot clujeanul să-i fi lăsat din mânuţele lor catifelate ca de pisică pe Heidegger şi pe Blaga şi să-şi mai coloreze pigmenţii măcar de la roşeaţa micilor sau de la negreala cărbunilor. Cum baza din Gheorgheni e cam ca o fecioară înainte de noaptea nunţii, speram ca pe la ceasurile după-amiezii de sâmbătă să vedem şi să simţim cum micii şi cefele zemoase se zvârcolesc pe grătarele încinse în cele patru locuri special amenajate de Guvern şi de Primăria Cluj-Napoca. Era ceva zumzet de fond în baza din Gheorgheni, dar el nu venea de la sfârâitul micilor sau de la pocnetul lemnului arzând. Erau câţiva zeci de copii, cu accesoriile din dotare: mămici, tătici, bunici. Nicăieri mici.

Noroc cu colegul şi fotograful nostru Dan Bodea, care ştie multă lume. Aşa l-am cunoscut pe Viorel Dan, clujeanul care a fost un fel de mire al bazei de agrement din Gheorgheni. Ca un fel de reper istoric, el a făcut să sfârâie primii mici în locurile încinse ale noii mirese a Clujului. N-a fost acum, sâmbătă, ci în urmă cu vreo trei săptămâni.

„Am fost acum vreo trei săptămâni. Am mai fost pe aici, că stau aproape. Dar mi-am adus de acasă grătar, că aici nu sunt. L-am măsurat cu palma şi intră exact acolo. Se şi vede urma unde am făcut. A venit cineva şi a zis că să nu fac foc, că vin pompierii şi mă amendează. I-am zis: fugi, dom’le şi-ţi vezi de treabă, că astea pentru aşa ceva au fost făcute. Vin oameni aici, dar să prăjească n-am mai văzut pe nimeni. Probabil pentru că lipsesc grătarele. Dacă ar fi aici să poţi închiria, să laşi o garanţie…”, spune Viorel Dan, cu referire la faptul că există locuri special amenajate unde să faci focul şi să încingi lemnul sau cărbunii, doar că –poate neimportant-  nu există grătarul acela pe care să arunci micul şi cefa.

La cei 63 de ani ai săi, Viorel Dan a făcut şi văzut multe, mai ales că a fost şi arbitru de handbal şi preşedinte al colegiului de handbal. Faţă de alte locuri ale Clujului, cum ar fi Hoia sau zona Făget-Sfântul Ion, baza din Gheorgheni e lux: „Anul trecut am fost la Sf Ion, la Hoia şi la Cojocna, dar la Cojocna n-am făcut mici. Aici e apă curentă, e wc, destul de curat şi bine amenajat. Şi sunt mai multe cişmele pentru apă. Io zic că aici e un loc bun. La Hoia nu e apă, nu e wc, mergi în pădure, după un pom şi, scuză-mă… Aici e wc, e apă, e o investiţie utilă. Plus terenurile de sport de aici. Am auzit că se face şi în Groapa Moşului, în Mănăştur. E o chestie foarte bună şi aici, şi acolo”.

Aşadar, din baza de agrement din Gheorgheni, deocamdată doar câteva cuvinte seci. Micul zemos şi cald şi berea rece, pe data viitoare.

***

Pe 2 decembrie, vicepremierul Vasile Dîncu şi primarul Emil Boc au jucat popice şi tenis de masă la inaugurarea unui centru sportiv în municipiul Cluj-Napoca, a cărui construire s-a realizat printr-o finanţate de 20 de milioane de lei, asigurată de Compania Naţională de Investiţii. Baza, care în momentul de faţă este cel mai modern parc sportiv şi de agrement din România, se află în cartierul clujean Gheorgheni şi a fost construită pe locul unui fost cartodrom.

Cei doi nu au mai tăiat tradiţionala panglică, Vasile Dîncu declarând chiar că este momentul ca acest gen de inaugurări să fie depăşit, dar în schimb au testat împreună câteva dintre ofertele pe care baza sportivă le pune la dispoziţia clujenilor. Mai precis, cei doi şi-au încercat mâna pe o minge de popice şi au jucat apoi câteva mingi la o masă de ping-pong.

“Nu am vrut să tăiem panglica pentru că ar trebui să trecem de acest tip de a face administraţie şi politică. Aici nu este vorba despre un proiect politic, ci de unul prin care am vrut să arătăm cum ar fi normal să funcţioneze legătura dintre administraţia locală şi cea centrală. Proiectul Primăriei Cluj-Napoca este unul excepţional, iar noi la Guvern nu putem finanţa vise sau dorinţe abstracte, ci proiecte foarte bune. Iar acesta este un exemplu de colaborare excepţională între Guvern şi administraţia locală. Mi se pare esenţial ca oraşele noastre să aibă baze sportive, centre de cultură, iar Cluj-Napoca este excepţional din acest punct de vedere. Cred că este o realizare cum nu se poate găsi în ţară, nu ştiu să existe un asemenea tip de complex, cu această asociere dintre sporturi”, a spus, atunci, vicepremierul Vasile Dîncu.

Cei doi au primit şi câte un card de acces în parc, primarul Emil Boc explicând că, deşi accesul în bază este gratuit pentru toţi clujenii, pentru rezervarea terenurilor sportive este necesară înscrierea pe site şi emiterea unui card, lucru care durează doar câteva minute.

“Deschidem cea mai modernă şi frumoasă bază sportivă din istoria Clujului. Acest lucru a fost posibil datorită unui parteneriat dintre primărie, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Compania Naţională de Investiţii (…). Dorim ca această bază să fie la îndemâna şi folosinţa clujenilor indiferent de vârstă şi resurse financiare. Pe această cale poate găsim şi noi talente care, din cauza resurselor financiare, poate nu se pot afirma”, a spus Emil Boc.

Ulterior, primarul municipiului Cluj-Napoca şi vicepremierul Vasile Dîncu au făcut şi un tur al bazei sportive, care cuprinde terenuri dedicate mai multor sporturi de exterior, cum ar fi fotbal, tenis, baschet, dar şi o pistă de role şi pentru biciclete, o zonă cu echipamente de fitness sau sisteme de căţărare pentru copii.

Baza sportivă se întinde pe o suprafaţă de 10 de hectare şi permite practicarea a numeroase sporturi, atât pe terenuri construite în aer liber, cât şi în interior.

Potrivit reprezentantului primăriei, Ovidiu Cîmpean, noul complex din Gheorgheni dispune, printre altele, de terenuri sportive – minifotbal, tenis de câmp, baschet, volei pe nisip, badminton, skate-park, escaladare, fitness, loc de joacă pentru copii, parc aventură, paintball, piste pentru alergare, role simple şi de viteză şi biciclete. De asemenea, iarna există posibilitatea amenajării unui patinoar.

Parcul are şi un amfiteatru în aer liber cu o capacitate de 428 de locuri şi o sală polivalentă pentru practicarea sporturilor de interior, cum sunt popice, tenis şi fotbal de masă.

Parcul are şi spaţii de joacă pentru copii, precum şi o pistă de biciclete, fiind construit şi un club de tineret cu o sală multifuncţională cu 280 locuri.

Distribuie:

Postaţi un comentariu