Nu ratați noul număr, Transilvania Reporter: „Zona metropolitană, o păcăleală à la Cluj”

Cine împarte, parte îşi face, spune un proverb care cel puţin la Cluj şi-a pierdut actualitatea. Vorba din bătrâni sugerează că  păgubitul se alege totuşi cu ceva pe când, în realitate, astăzi el este scos cu totul din partaj. La împărţeala din Zona Metropolitană  Cluj, municipiul a luat tot şi comunele cu care s-a întovărăşit nimic.

Înfiinţarea Zonei Metropolitane în 2009 a îmbogăţit municipiul dându-i acces la fondurile europene printr-un Plan Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Cluj-Napoca – Zona Metropolitană Cluj, pe scurt PID. Cele 150 de milioane de euro obţinuţi prin PID au finanţat majoritatea programelor de modernizare din oraş, iar suma totală putea fi chiar mai mare dacă alte câteva proiecte eligibile n-ar fi fost ratate din motive de proastă administrare. În contrast, comunele care au acceptat să intre în Zona metropolitană sperând să fie recompensate au fost lăsate de izbelişte imediat după ce orăşenii le-au luat sacii din căruţă. Patru comune au obţinut un premiu de consolare, beneficiind de transport metropolitan, restul nu s-au ales cu nimic.

Zona metropolitană Cluj înglobează municipiul şi 19 comune, dar ea există doar în hîrtiile din dosarele întocmite de Primăria Cluj pentru alocarea de fonduri europene prin PID. Cu banii din PID, Clujul a modernizat linia de tramvai, a anvelopat blocurile, a refăcut parcul central, străzile Oraşului Comoară, podurile, teoretic a dezvoltat o reţea orăşenească de biciclete, etc. Reprezentanţii municipalităţii întârzie însă să spună de ce s-au îngrijit doar de propriile interese şi n-au înaintat proiecte care să ajute şi dezvoltarea comunelor limitrofe, aşa cum au promis atunci când  acestea au acceptat să constituie Zona metropolitană.  Abia când nevoile oraşului au fost parţial satisfăcute edilii oraşului privesc şi peste dealuri şi spun că lucrează la un plan de mobilitate urbană pentru toată zona metropolitană. Prioritate are însă în continuare realizarea Someşului navigabil.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Războiul gunoaielor continuă. Boc: „Nu am dormit și nici nu voi dormi multe nopți de acum înainte”. Nicio săptămână fără contre pe tema gunoaielor. Fără soluţii reale anunţate şi cu mormane de gunoaie lăsate de izbelişte prin oraş şi împrejurimile acestuia, autorităţile încă se mulţumesc să îşi paseze pisica. Primarul municipiul Cluj-Napoca, Emil Boc, a ieșit din nou la atac împotriva Consiliului Județean Cluj. De această dată a invocat Planul Județean de Gestionare al Deșeurilor Cluj, plan ce este în vigoare din 2008. Conform acestui document, CJ Cluj trebuie să găsească soluții în cazul în care Centrul Integrat de Management al Deșeurilor nu poate fi finalizat în timp util din motive obiective. (Maria Man)

DOSAR. Cum i-au amăgit clujenii pe sătenii dim împrejurimi

• Zona metropolitană, o „afacere” foarte profitabilă pentru Cluj-Napoca. Cluj-Napoca şi-a luat partea leului în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare – pol de creştere Cluj-Napoca 2009-2015, plan care a putut fi realizat doar prin crearea în 2009 a Zonei Metropolitane Cluj, din care fac parte şi 18 comune. Ceilalţi membri ai ZMC nu au fost însă la fel de „competitivi” ca şi oraşul, care a inclus pe lista de finanţare pe europene prin PID, proiecte şi investiţii în valoare de nu mai puţin de 152 de milioane de euro. (Claudia Romitan)
• S-au asociat cu mult elan în urmă cu şase ani în Zona Metropolitană Cluj. Degeaba? Primarii comunelor care sunt membre în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Zona Metropolitană Cluj sunt nemulțumiți de modul în care a fost implementat Planul integrat de dezvoltare pentru Polul de Creștere Cluj-Napoca – zona metropolitană 2009- 2015, dar cu toate acestea nu doresc să se desprindă, cel puțin deocamdată din această asociere, sperând ca Strategia de Dezvoltare Integrată a Zonei Metropolitane Cluj pe perioada 2014- 2020 să fie mai generoasă în ceea ce privește şi aceste localităţi.  (Maria Man, Radu Hângănuț, Marius Avram)
• Zona metropolitană, în comuna Căianu: o legendă demult uitată. Pentru comunele incluse în proiect, planul de dezvoltare integrată a zonei metropolitane Cluj pare să fi fost un joc de tipul „cine clipește primul” jucat împotriva municipiului Cluj-Napoca. Cu mențiunea că primarii comunelor incluse în proiect au pierdut nu pentru că au clipit, ci pentru că au adormit. (Radu Hângănuț)
• PIDU în cifre: Din 93 de proiecte, doar 23 au fost depuse spre finanţare. Interviu cu Andreea Marcu, expert comunicare la Agenția de Dezvoltare Regionala Nord-Vest, organismul care gestioneză proiectele cu finanțare europeană derulate prin Programul Operațional Regional. (Bogdan Stanciu)

CULTURĂ. Florin Estefan, directorul Operei din Cluj: Vreau să revoluționez imaginea Operei. Mai multă atenție adresată tinerilor și mai multe spectacole „în stradă”, ateliere pentru formarea artiștilor și lucrări de amenajare interioară a instituției, montări clasice și reprezentații moderne, acesta sunt doar câteva dintre planurile directorului Operei naționale clujene, Florin Estefan, pentru instituția pe care o conduce în prezent. (Cristina Beligăr)

FESTIVAL. Zilele Culturale Maghiare, în t(r)endințe. Zilele Culturale Maghiare din Cluj au ajuns la a şasea ediţie. Încă din 2010, printre cele mai importante obiective ale evenimentului sunt sărbătorirea fondării oraşului și promovarea culturii maghiare şi aprofundarea familiarizării românilor cu aceasta.  În 2014, la eveniment au participat circa 200. 000 de persoane.  Anul acesta, între 16 şi 23 august în cadrul Zilelor Maghiare vor avea loc 500 de evenimente diverse care vor anima tot centrul oraşului: de la concerte live în Piaţa Unirii şi pe strada Kogălniceanu la seri de film şi de teatru, de la evenimente gastronomice sau târguri colorate până la plimbări ghidate pentru a redescoperi comorile arhitecturale ale oraşului, de la cursuri de dans la petreceri ce vor ţine până târziu în noapte.

REPORTAJ. Clujul va avea primul magazin mobil din țară cu obiecte tradiționale rome. La sfârșitul lunii august, în centrul Clujului, va fi deschis primul magazin mobil care va comercializa produse confecționate de meșteșugari romi, promovând și asigurând astfel vânzarea obiectelor realizate în stil tradițional de câțiva dintre cei mai reprezentativi continuatori ai tradiției meșteșugărești rome. Magazinul va fi deschis într-o zonă centrală a Clujului și se va adresa atât turiștilor care vor dori să își achiziționeze suveniruri, cât și publicului larg. Inițiativa vine la puțin timp după ce în data de  23 iulie a avut loc la București deschiderea oficială a Mesteshukar ButiQ, un concept store cu produse de lifestyle, îmbrăcăminte, bijuterii și obiecte de home-decor născute dintr-o colaborare a unor designeri austrieci și suedezi împreună cu meșteșugari romi. (Cristina Beligăr)

TINERII CLUJULUI. George Maier, olimpic la biologie: „Îmi doresc să studiez la Cambridge și să fac cercetare în Statele Unite”. „Cercetarea este curiozitatea care a luat o formă. Înseamnă să cauți și să îți bagi nasul în toate, urmărind un scop”, spunea Zora Neale Hudson. Clujeanul George Maier în vârstă de 17 ani este un exemplu relevant în acest sens. Curios din fire, tânărul a început să își pună întrebări legate de propria existență, de mediul înconjurător, de evoluția speciei umane, dar nu numai, încă de la o vârstă fragedă. O parte din răspunsuri le-a găsit în manualele de biologie, dar au apărut alte și alte întrebări. Iar odată cu întrebările, a venit și performanța în acest domeniu, devenit între timp o pasiune greu de egalat. George Maier nu are nicio legătură cu serviciile secrete, cu toate că doar o literă îl desparte de tizul său, George Maior. Adolescentul are însă toate șansele să îi calce acestuia pe urme în ceea ce privește notorietatea. (Maria Man)

LOCAL. Povestea nespusă a restaurantului Fragment. Restaurantul Fragment, situat în cadrul Cluj Arena, (partea dinspre Someș) și-a deschis porțile special pentru cel mai mare eveniment din cadrul proiectului Cluj Capitală Europeană a Tineretului și anume Untold Festival. Deși cei doi proprietari, Vasile și Diana Hotca ne-au spus că oficial restaurantul va fi inaugurat undeva în toamna acestui an, pragul localului a fost trecut deja de artiști de prestigiu precum: Armin van Buuren, Dimitri Vegas și Like Mike, precum și de alți artiști de top care au ținut lineup-ul festivalului, unii întorcându-se chiar de mai multe ori aici. „Am vrut să profităm de această ocazie. Am accelerat puțin lucrurile, dar nu ne pare rău. Am sperat la bine, dar a fost neașteptat de bine. Mulți dintre artiști s-au întors de două ori în locație pentru a lua masa la noi. Cu unii ne-am împrietenit și reflectând la cele patru seri ale evenimentului, am avut un răspuns pozitiv după toată această experiență. Pentru noi a contat foarte mult. A fost o validare a muncii noastre din ultimii trei ani, de când am decis că vom face investiția aceasta”, povestește Vasile Hotca. (Maria Man)

CĂLĂTORII. Șapte orașe de basm de care (poate) nu ați auzit. Florența, Paris, Londra, Barcelona, Veneția, Praga sau Viena sunt răsfățatele site-urilor și editurilor care prezintă topuri cu cele mai frumoase orașe din lume. Există însă și locuri mai puțin cunoscute dar cel puțin la fel de fermecătoare. Vă prezentăm șapte dintre acestea. (Bogdan Stanciu)

DOCUMENTAR. Cele mai frumoase plaje ale lumii. Imaginea unei plaje ne duce pe toți cu gândul la vacanță, la relaxare, la ore petrecute pe un șezlong, pe nisip, cu o carte în mână, ascultând sunetul valurilor. Foarte puțini sunt aceia care nu visează la o astfel de ”evadare”; așadar, plajele sunt cele mai populare destinații de vacanță, pentru oameni din toate colțurile lumii. Și dacă majoritatea sunt căutate doar pentru odihnă și relaxare, unele dintre ele și-au căpătat un renume pentru frumusețe, pentru nisipul deosebit sau pentru peisajele din jur. În topurile celor mai spectaculoase plaje ale lumii, alcătuite de turiști sau de site-urile specializate, sunt câteva nume care apar mai des. (Mădălina Kadar)

SPORT. Doamna și … vagabonzii. Teodora Albon face parte din categoria doamnelor la care domnii se uită chiorâş, la propriu. În vârstă de 38 de ani, Teodora este arbitru pe lista FIFA a României încă din 2003, iar atracția către ”sportul rege” a venit firesc, chiar dacă nu toți bărbații privesc cu ochi buni o prezență feminină pe dreptunghiul verde. Este mamă, soție, dar ştie să impună respect într-o lume a bărbaților, iar talentul ei a fost răsplătit de cele mai înalte foruri fotbalistice din lume, prin delegarea la evenimente sportive la care majoritatea colegilor de breaslă bărbați (arbitri), doar visează. (Patrice Podină)