Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „ Școala noastră cea de toate zilele de 15 septembrie”

Un nou an şcolar începe. La finele unei săptămâni de interogaţii jurnalistice, Transilvania Reporter vă prezintă ce aduce el nou. În linii mari, nimic.

Stabilitatea poate părea un lucru bun după ce reformele parţiale inventate de fiecare nou ministru mai mult au năucit sistemul decât să-l îndrepte. Dar dacă schimbările excesive şi cel mai adesea nechibzuite au făcut rău, funcţionarea inerţială la un nivel scăzut nu va aduce nici ea binele.

Şcoala este în topul priorităţilor asumate de români, dar şi în topul dezamăgirilor acestora. Românii şi-au pierdut încrederea că învăţământul îşi îndeplineşte rolul de a-i pregăti pe elevi pentru viaţă. Un sondaj IRES măsoară dimensiunea crizei: 95 la sută dintre repondenţii unui studiu efectuat vara trecută opinau că educaţia este cea care contribuie în cea mai mare măsură la reuşita în viaţă. Mai puţin de un sfert erau însă de părere şi că şcoala românescă îi instruieşte potrivit pe elevi.

Lipsa aceasta de încredere poate gripa sistemul, demotivând elevi şi profesori, deopotrivă. Un învăţământ care funcţionează tot mai mult prin caracterul său obligatoriu este unul în derivă, cu insule de stabilitate acolo unde dascălii reuşesc să treacă peste frământările unui trai apăsat şi păstrează plăcerea predării la catedră.

Transilvania Reporter a stat de vorbă cu două astfel de profesoare. Una se află aproape de sfârşitul unei cariere începute într-un sat „în care se auzise de tren” şi încheiate la un liceu de elită din Cluj. Cea de a  doua este profesoara cu cea mai mare notă la titularizare din acest an şi care preia o catedră la un liceu tehnologic din oraş. Între înflăcărarea cu care o profesoară venită din comunism spune şi astăzi că a făcut cea mai bună alegere în viaţă şi entuziasmul limitat de incertitudine al unei tinere de excepţie prospăt intrată în sistem se găsesc cei 25 de ani de declin ai şcolii româneşti.

Sumarul ediției:

ACTUALITATE. Sistemul de ticketing va deveni funcțional în această lună. Primul automat, inaugurat cu o „revizie”. Mult așteptatul sistem de ticketing va fi implementat luna aceasta. Deocamdată, miercuri, 9 septembrie a fost pus în funcțiune un singur automat, cel din stația Someșul de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, care deja a necesitat o primă „revizie” în jurul prânzului. Conform unor călători, doi muncitori au „reparat” automatul întrucât ar fi fost ceva probleme cu stocarea monedelor. După „revizia tehnică”, automatul a funcționat din nou. (Maria Man)

DOSAR. Nimic nou pe tărâmul ponosit al învățământului românesc

• Inspectoratului Şcolar, Valentin Cuibus: „Elevii clujeni sunt primii în țară”  

Rep: E pregătit Clujul, şcolile din Cluj, pentru începerea noului an şcolar?

Valentin Cuibus: Dacă luăm în discuţie rezultatele obţinute anul trecut, putem spune că este pregătit Clujul, în sistemul preuniversitar, pentru că am încheiat un an foarte bun, care a confirmat evoluţia din anii trecuţi. Clujul a fost pe primul loc la bacalaureat, pe primul loc la titularizare, pe locul doi la evaluare naţională şi pe doi la definitivat. Deci, rezultate foarte bune şi pentru elevi, şi pentru profesori! Am mai obţinut câteva sute de premii la concursurile naţionale. Deci, fără discuţie şi fără lipsă de modestie, Clujul a fost, evident, prin însumarea rezultatelor, pe locul I la nivel naţional. În condiţiile astea, am putea spune că suntem pregătiţi. Sigur, asta nu înseamnă că totul e perfect, sunt foarte multe lucruri care mai trebuie făcute. (Marius Avram)

• Monica Columban, profesoară de română: „Dacă învățământul românesc mai are o resursă, aceea sunt profesorii”. Monica Columban este profesor de română în sistemul educațional românesc de aproape 30 de ani. În tot acest timp, a văzut cum dintr-o profesie care se bucura de o stimă socială extraordinară, meseria de profesor are astăzi un statut pe care doamna profesoară îl numește, cu eleganță, „nefericit”. Predând la un liceu cu profil real, Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj, ambiția Monicăi Columban nu este de a scoate din elevii ei filologi deși, nu de puține ori s-a întâmplat și asta. „Idealul este să îi transform pe elevi în cititori. Eu nu am o suferință pentru faptul că ei nu merg la Litere. (Cristina Beligăr)
• „Bobocii” de la catedre fac primii pași în sistem. „Toamna se numără bobocii”, asta auzim în fiecare an în preajma zilei de 15 septembrie când, dacă nu intervine vreo grevă, începe de obicei anul școlar. Dar printre elevi înspăimântați ascunși după mormane de flori găsim în fiecare an, în umbră, profesorii debutanți. Asemeni elevilor, profesorii debutanți trăiesc spaime și au temeri de tot felul în momentul în care realizează că, după ani buni de școală și investiții în propria lor educația, intră în loteria sistemului educațional românesc în care singura certitudine este, ca de obicei, lipsa oricărei certitudini. (Radu Hângănuț)
• Metode alternative sunt, bani să fie! Sistemul de învățământ privat din România începe să prindă tot mai mult. O adevărată afacere pentru unii, dar și o alternativă demnă de urmat pentru alții, școlile particulare încearcă dincolo de aspectul financiar, să astupe, atât cât se poate, carențele sistemului de stat. În județul Cluj există în momentul de față 35 de școli particulare, unele cu programe specific, altele nu. Întrucât aici părinții plătesc bani grei pentru a-și ține copiii la școală, aceste școli excelează prin dotările moderne pe care le au, iar cadrele didactice sunt atent selectate, trecând printr-un proces riguros. Sunt mai bine plătite, dar li se cere mai mult. În principiu, aceste școli pun mult accent pe dezvoltarea emoțională a elevului, învățându-l să facă alegeri corecte, nu doar în ceea ce privește învățătura. (Maria Man)
• Liber pe mai departe la obezitate. Proiectul de modificare a legii educaţiei fizice este blocat în comisiile din Parlament încă din toamna anului trecut, și nici nu sunt semne că propunerea ce vizează creştere numărului de ore de educaţie fizică în şcoli, de la o oră, la trei ore, să treacă de votul Camerei Deputaţilor – cameră decizională. Prin modificarea Legii 69/2000, deputatul Adrian Merka, susținut de ministrul tineretului și sportului, Gabriela Sabo, a cerut introducerea a trei ore de sport pe săptămână, obligatorii în şcoli, în condiţiile în care azi elevii fac doar o oră sau două pe săptămână. (Patrice Podină)

 

• Cum nu mai cred românii că şcoala îşi îndeplineşte rolul. Sistemul de educație a fost în România, după 1989, unul dintre cele mai efervescente și dinamice domenii. Procesul de reformă a sistemului de învățământ, de la unul de masă, centralizat la unul care să valorizeze individual, este unul într-o permanentă desfășurare. Managementul sistemului se confruntă și acum cu un decalaj semnificativ între unele oferte de conținuturi curriculare și cunoștințele și competențele solicitate de angajatori, iar insuficiențele și erorile din acest sistem își pun amprenta nu numai asupra parcursului educațional al celor direct implicați – elevi/studenți și cadre didactice, dar și asupra performanțelor profesionale ale acestora și asupra mediului social.

CULTURĂ. Nepotul lui Liviu Rebreanu: „Ion a cerut drepturi de autor pentru roman”. Ultimul descendent al familiei Rebreanu, al cărui unchi a scris între 1920 și 1932 celebrele romane „Ion”, „Pădurea Spânzuraților” și „Răscoala” a fost prezent marți, 8 septembrie, la Biserica Greco-Catolică din Aiud unde vorbit despre romanul pe care l-a dedicat neamului Rebrenilor, o cronică în patru volume apărută în 2011 și reeditată în 2013. Scriitorul a povestit și cum unul dintre bărbații care s-a recunoscut în romanul „Ion” ar fi cerut drepturi de autor după publicarea volumului, dar și ce planuri are peste doi ani când se vor împlini 100 de ani de la moartea lui Emil Rebreanu, fratele lui Liviu Rebreanu, care a inspirat povestea personajului Apostol Bologa din „Pădurea Spânzuraților”. (Cristina Beligăr)

REPORTAJ. „Jurnalist în România” din patria-soră, Moldova: „Mulți moldoveni sunt speriați de români”. Deși sunt despărțiți doar de Prut și câteva formalități vamale, românii și moldovenii din Republica Moldova află unii de alții doar de 1 Decembrie, zi în care în mod tradițional se pune de obicei și problema unirii. După ce dezbaterile se încheie, românii se întorc la problemele lor, în timp ce moldovenii mai aud de România doar din poveștile părinților și de la televizor. Iar jurnalismul are aceleași suferințe peste tot: lipsa independenței, influențele politice, lipsa banilor. Este deci și cazul Republicii Moldova de unde 13 jurnaliste au venit în România, la Cluj-Napoca, în cadrul proiectului „Jurnalist în România”. Alături de colegii lor de la televiziunea publică din România au filmat reportaje iar la final au fost premiate și ne-au împărtășit câteva aspecte despre scurta lor experiență în presa românească dar și despre ce înseamnă munca de jurnalist în țara lor. (Radu Hângănuț)

TINERII CLUJULUI. Ilinca Băcilă își dorește să ajungă pe Broadway. „Muzica este cel mai puternic fel de magie”, spunea Marilyn Manson. Nimic mai adevărat. Ilinca Maria Băcilă este un exemplu clar în acest sens. Clujeanca în vârstă de 17 ani care a devenit cunoscută pe plan național prin intermediul show-ului „Vocea României”, cucerindu-i cu vocea și tehnica sa atât pe membrii juriului, dar și pe cei din fața micilor ecrane, a fost atinsă de această magie când nici ea nu mai spera că va putea cânta vreodată. (Maria Man)

RELIGIE. Tinereţea albastră a ortodocşilor – bilanţul la cald. Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din Europa a colorat pentru un weekend Clujul în albastru de Voroneţ, căci o astfel de culoare au avut tricourile participanţilor. Şi nu au fost puţini. Până la urmă, numărul lor s-a ridicat la 6110 cu tot cu voluntarii. Manifestările au început vineri după-amiază şi au continuat până duminică seara. (Elena Gădălean)

COMUNITATE. Triatloniștii clujeni, printre cei mai buni sportivi români la concursul Ironman din Austria. 11 români au încheiat cu succes ediția cu numărul 28 a triatlonului organizat în weekendul 4-6 septembrie la Podersdorf, în Austria, dintre aceștia trei clujeni clasându-se în primii 105 concurenți din peste 700 de participanți. Cătălin Sânpetrean, Tudor Șofron și Szatmari Daniel, membri ai echipei Ironteam au încheiat probele de 3, 8 kilometri înot, 180 de kilometri bicicletă şi 42 de kilometri alergare pe locurile 43, 68, respectiv 103, timpi foarte buni raportați la cei obținuți până în prezent în România. (Cristina Beligăr)

DOCUMENTAR. Cele mai performante sisteme de educație. Secretul succesului. Începe un nou an şcolar în şcolile româneşti. Iarăşi la mijloc de septembrie – în contextul polemicilor din jurul acestei date: unii vor ca şcoala să înceapă mai repede, alţii nici nu vor să audă. Însă aceasta nu este, nici pe departe, cea mai mare problemă a sistemului românesc de educaţie. Punctele dureroase sunt subfinanţarea, lipsa de pregătire a profesorilor, lipsa de respect pentru aceştia, programa greoaie şi încărcată, ca să nu mai spunem de „balastul” inutil pe care elevii sunt nevoiţi să îl care. E suficient să aruncăm o privire spre alte sisteme de învăţământ, mai performante, din Europa sau Asia, ca să ne dăm seama cât de mult avem de muncit la acest capitol. Asta dacă vrem să ajungem acolo. (Mădălina Kadar)

SPORT. „U” Cluj visează la prima medalie după 11 ani. Rugbyul este sportul în care România este cel mai bine reprezentată la nivel mondial, echipa naţională a ţării noastre fiind singura, dintre toate disciplinele sportive pe echipe, care nu a lipsit la nicio ediţie a turneului final al Cupei Mondiale, iar Clujul se poate mândri că are una dintre cele mai bune „şcoli” în acest domeniu. (Patrice Podină)