La mulți ani, Cluj! În 19 august e ziua „Orașului-comoară”

La 19 august 1316, printr-o diplomă a regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, Clujul a primit statutul de „oraş regal” (civitas regia), inspirat din cel al orașelor libere imperiale din Germania. „Prin acest privilegiu regal, Clujul ieșea din rândul localităților rurale aflate în stăpânirea Episcopiei Transilvaniei, și devenea o comună urbană, ai cărei locuitori obţineau dreptul de a-şi alege singuri judele şi parohul, de a judeca infracţiunile săvârşite pe teritoriul oraşului, de a circula liber şi de a face comerţ în toată Transilvania, fără a plăti nici o vamă pentru mărfurile lor”, explică istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului de Etnografie a Transilvaniei.

De asemenea, prin statutul dobândit în 1316, autoritatea voievodului Transilvaniei asupra Clujului era aproape complet înlăturată, orașul funcționând ca o republică urbană autonomă. Clujenii aveau, în schimb, obligaţia de a plăti regelui un impozit anual, încasat la sărbătoarea Sfântului Martin, şi de a trimite pentru oastea regală câte un ostaş bine înarmat pentru fiecare 60 de gospodării.

„În deceniile care au urmat, Clujul a obţinut numeroase alte privilegii şi scutiri din partea regilor Carol Robert, Ludovic de Anjou și Sigismund de Luxemburg. Privilegiul din 19 august 1316, primul de acest fel obținut de un oraș din Transilvania, a schimbat pentru totdeauna destinul Clujului, transformându-l într-unul dintre centrele economice importante ale spațiului central-european”, mai spune Tudor Sălăgean.

Printre cele mai importante privilegii primite de Cluj după 1316 sunt cele din 1405, conferite de regele Sigismund de Luxemburg, în baza cărora localitatea devine oraș liber regesc.

Republica este numele orașului întreg, pentru care noi suntem datori să murim și să-i oferim totul, să-i dăm și să-i consacrăm tot ce e al nostru

– Protocoalele orașului Cluj, sec. XVII

Ce se mai păstrează de la 1316

Potrivit istoricilor, Clujul avea în momentul ridicării la rangul de oraș o suprafaţă fortificată de doar șapte hectare, sub forma unui patrulater, care avea în centru actuala Piaţă a Muzeului. Cetatea de la 1316 se întindea pe linia Canalului Morii – capătul loturilor de pe latura de vest a străzii Regele Ferdinand – capătul parcelelor nordice ale Pieţei Unirii şi a străzii Memorandumului – zona de mijloc între strada Emil Isac şi strada Paul Chinezu. Orașul avea două porți, una, cea de nord, în dreptul străzii Roosevelt, iar cea de-a doua, probabil, în capătul dinspre Piața Unirii al piațetei triunghiulare din fața Casei Matia.

Limitele aproximative ale primei cetăți a Clujului. Click pentru harta mărită

Potrivit lui Tudor Sălăgean, urme ale vechiului zid de incintă din această perioadă sunt încă vizibile în curţile unor clădiri de pe străzile Virgil Fulicea, Sextil Puşcariu, Regele Ferdinand. De asemenea, un fragment al vechiului zid – cu adăugiri şi refaceri ulterioare – se păstrează în curtea Liceului „George Bariţiu”. A supraviețuit și un turn, încorporat în clădirea unde se află acum Muzeul de Speologie, momentan închis.

Ridicarea Clujului la rangul de oraș nu a fost niciodată sărbătorită oficial la Cluj, în istoria recentă, dar Zilele Culturale Maghiare au loc, din 2010 încoace, în preajma acestei date.