Informatica din Cluj propulsată de Porsche şi NTT

Două companii de IT, una de automobile şi cea mai bine clasată universitate din România, conform topurilor internaţionale, s-au unit într-un parteneriat inedit pentru a oferi celor care aleg să studieze informatica în limba germană un program mult mai ancorat în ceea ce se cere pe piaţa muncii.

MHP Consulting, firmă de IT afiliată concernului Porsche, Porsche AG, firmă constructoare de automobile şi NTT Data, cea mai mare firmă de software din România au propus Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) finanţarea unui program de studiu al informaticii în limba germană. Înfiinţat în 2014, programul s-a bucurat deja, în această vară, de a doua generaţie de absolvenţi.

„Piața muncii caută mereu seniori, profesionişti ai domeniul în care activeză. Mass-media scrie despre lipsa de seniori, oamenii văd doar această lipsă, dar pentru a avea seniori, profesioniști, trebuie să-i educi pe tineri și să le dai o șansă”, spune Bernd Hörmann, CEO-ul MHP România, aceste cuvinte fiind şi cele mai potrivite pentru a descrie modul în care acest program se deosebeşte de altele cu predare în limba germană de la UBB.

Încă de la fondarea programului, specialiştii MHP şi cei de la NTT Data s-au implicat activ în formarea studenţilor care au ales să rămână să studieze în România tocmai datorită acestei oportunităţi, în lipsa ei paşii lor dorind a se contopi cu drumul spre Austria sau Germania. În fiecare an, cele trei companii, deşi una nu este din domeniul IT, contribuie în mod egal cu câte 20.000 de euro pentru susţinerea liniei de studiu. „Fondurile sunt alocate pentru acordarea de burse pentru cei mai buni studenți, pentru achiziția de licențe software, dotări de laboratoare, cărți de specialitate, dar și pentru activitatea de cercetare a cadrelor didactice și sprijinirea acestora prin finanțarea participării la conferințe științifice”, explică conf. univ. dr. Christian Săcărea, responsabil UBB al acestei linii de studiu. De asemenea, un buget important va fi alocat începând din toamna lui 2018 pentru achiziţionarea de licenţe software utilizate în învăţarea limbajului de programare SAP/ABAP, limbaj de programare care, de obicei, nu se învaţă în facultate, primul contact al celor care trebuie să lucreze cu el fiind, de multe ori, abia la locul de muncă. „Aceste licențe sunt foarte scumpe, însă la UBB, datorită contractului de sponsorizare, putem să investim în aceste licențe și să pregătim studenții într-o tehnologie pentru care există tot mai multă cerere pe piață, iar aceasta într-un mod gratuit pentru ei, fără să fie nevoie să se înscrie la cursuri suplimentare și cu taxă de pregătire în această tehnologie”, adaugă profesorul Săcărea.

Tot în ceea ce priveşte susţinerea financiară şi tehnologică, au fost dotate complet două laboratoare de informatică sau au fost oferite studenţilor, care aveau nevoie, laptop-uri performante, ca cele ale angajaţilor proprii.

Internship-ul, facultatea din afara facultăţii 

O altă componentă importantă este participarea angajaţilor din firme la cursuri în calitate de profesori sau aducerea de profesori din Germania care susţin cursuri modulare intensive, dar şi organizarea de workshop-uri pentru studenţii interesaţi de aprofundarea cunoştinţelor. Cei de la MHP organizează în fiecare an un workshop prin care încearcă să-i familiarizeze pe studenţi cu mediul de lucru dintr-o companie de IT.

„De trei ani facem un program de internship, pe care noi l-am numit MHP Technical Internship, cu două direcţii la nivel tehnic, fiecare student având posibilitatea de a alege una dintre cele două tehnologii. Avem, de obicei, între 25 şi 30 de locuri, programul de internship fiind deschis oricui doreşte să aplice, indiferent de linia de studiu, cu prioritate însă pentru cei de la linia germană, pentru că ştiindu-i pe ei mai bine, crescând practic sub ochii noştri, îi anunţăm mai din timp să aplice”, explică Nora Anghel, responsabil HR în cadrul MHP România.

Aceste internship-uri sunt organizate pe săptămâni, prima săptămână e una de training intensiv, după cum fiecare îşi alege limbajul de programare, apoi urmează cinci săptămâni de muncă pentru un proiect. În cadrul acestuia, studenţii lucrează în echipă și au oportunitatea de a învăţa aplicat. Fiecare echipă are un mentor sau chiar mai mulți dintre angajaţii MHP. Nora Anghel mai povesteşte că „toţi colegii noștri și-au făcut un program și sunt foarte implicați, în sensul că nu cred că există nicio oră în care să nu fie nimeni la dispoziția participanţilor astfel încât dacă s-au împotmolit undeva sau dacă nu merge ceva și nu știu să-și descurce ițele să nu fie cineva care să-i ajute, să-i ghideze”.

La sfârșitul celor șase săptămâni de internship, fiecare echipă își prezintă proiectul şi este premiată cea care dă cea mai bună aplicaţie. De asemenea, studenţii care au dat dovadă de motivaţie, au muncit şi au tratat cu seriozitate şi respect tot ce s-a întâmplat în cadrul internship-ului primesc propuneri de colaborări part-time de patru sau şase ore, în funcţie de disponibilitatea lor.

Chiar dacă primul an în care programul a fost lansat (2014) nu a fost de notorietate între absolvenţii de liceu merită menţionat faptul că din 30 de licenţiaţi în 2017, 12 lucrează acum în cadrul MHP România.

Din anul universitar 2018-2019, linia de studiu de informatică în limba germană va avea şi un master de „Sisteme Informatice Avansate: Modelare, Proiectare, Dezvoltare”, „etapa 2.0” a proiectului de parteneriat cu Universitatea, cum le place să spună. Masterul va avea 40 de locuri şi va urma curricula din Germania, oferind cursuri susținute de profesori de la universități din Germania.

„Extinderea liniei de studiu la nivel de master este o nouă etapă prin care MHP România dă un semnal puternic de sprijinire și de apreciere a excelenței în educație. Masteranzii vor lucra la proiecte software împreună cu echipe internaționale. Sunt încurajați și angajații din companii să îl urmeze, este un program unic care permite transferul de cunoștințe și competențe între mediul universitar și industria IT“, a declarat conf. univ. dr. Christian Săcărea.

„Dacă e să mă uit acum în spate, a fost cea mai bună decizie pe care o puteam lua: am făcut ceva pentru Cluj, pentru persoanele de aici și, în același timp, avem posibilitatea să angajăm acele persoane, ceea ce ne face foarte fericiți”, declară Bernd Hörmann, CEO-ul MHP România.

De la student la angajat

Nu are o carte de vizită, dar şi-ar putea face una pentru că, deşi abia a terminat facultatea, are deja un parcurs profesional care poate vorbi despre el şi calităţile lui. Alexandru-Mihai Drăgan, Junior Consultant MHP Romania. Are 23 de ani, este absolvent al unui liceu cu predare în limba germană, licenţiat în informatică tot în limba germană după ce a studiat la Universitatea Babeş-Bolyai în cadrul parteneriatului universităţii cu firmele de IT şi de un an lucrează în domeniul în care şi-a dorit mereu să profeseze. Povestea lui a căpătat conturul de acum tocmai datorită acestui program şi a faptului că a avut curaj să facă parte din prima generaţie care îl urmează.

„A fost o experienţă diferită faţă de ce auzeam de la colegii mei de aceeaşi vârstă de la alte facultăţi, indiferent dacă au fost la o specializare în germană, engleză sau română. Implicarea firmelor încă din primul an, din primul semestru chiar, s-a simţit. MHP, cât şi NTT, pe vremea aceea EBS, s-au implicat, am putut participa la workshop-uri organizate de către angajaţii firmei în cadrul companiei, ne-au invitat şi la petrecerile de Crăciun, deci a fost şi o parte mai distractivă, după aceea aflasem de la coordonatorul liniei că vor fi implicaţi ca profesori şi angajaţi din cadrul companiilor. În anul II am avut un curs susţinut de către un angajat MHP şi în anul III un domn din cadrul NTT Data. Am avut şi profesori din Germania care veneau, un lucru nou şi acesta, şi ţineau cursuri modulare. Se alocau o săptămână-două pentru o singură materie, restul orelor nu se mai ţineau, făceam intensiv o singură materie, examenul urmând să fie susţinut în sesiune”, povesteşte Alexandru despre experienţa lui din facultate.

Trecerea de la student la angajat a fost făcută întâi cu un stagiu de practică, apoi două, apoi cu un program Erasmus în Germania, iar „după ce m-am întors din Germania am fost invitat la o discuţie mai informală şi mi s-a propus să mă angajez în cadrul MHP. Ceea ce mi-a plăcut mult a fost faptul că am avut libertatea de alegere asupra programului şi atunci am ales să mă angajez part-time, pe patru ore şi tranziţia finală, adică full-time, a fost abia după licenţă. În anul III, fiind angajat part-time, am putut să-mi fac şi la lucrarea de licenţă tot în cooperare cu firma, tot folosind software-ul pe care lucrez şi acum, deci au fost multe aspecte implicate”.

Deci dacă vi se va înmâna vreodată o carte de vizită pe care să scrie Senior Consultant, Alexandru-Mihai Drăgan să ştiţi că a fost format la UBB şi apoi în cadrul MHP, oamenii care îşi doresc specialişti, dar nu unii apăruţi după ce o zână bună îşi scutură bagheta, ci unii în care s-a investit timp, bani, dorinţă de a le arăta că se poate şi în România şi că de la mic ajungi mare, nu eşti mare de cum te naşti, dacă nu eşti fiu de uriaş.

[stextbox id=’custom’ caption=’Studiu: Piața de IT, ca Făt-Frumos’]

ARIES Transilvania, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, a realizat “Studiul Național al Pieței de IT” și a cuprins atât o analiză la nivel național, cât și o analiză comparativă realizată pe companiile din centre urbane din România (Cluj-Napoca, București, Iași, Timișoara, Brașov și alte municipii), pe o perioadă de 6 ani (2011-2016). Studiul arată că în Cluj erau oficial înregistraţi ca angajaţi în IT în anul 2016: 14.601 angajaţi, în creştere cu aprox. 15% faţă de 2015. În 2016, Bucureștiul concentra jumătate dintre angajații din IT (50,0%), fiind secondat de Cluj, cu 14,3%, Iași și Timiș, cu câte 5,4% și Dolj, cu 4,2%.

În 2016, din total salariaților municipiului Cluj-Napoca (161.610- date INS), 14.036 angajaţi lucrează în IT. Practic, 1 din 11 clujeni lucra în IT (fără să considerăm PFA/microîntreprinderi).

[/stextbox]