Gabriela Tonk, Pata Cluj: „Din cauza lipsei de informații și a nesiguranței viitorului cei din Pata Rât sunt foarte anxioși”

Câte familii locuiesc exact în zona Pata Rât? (Câți copii, câți adulți?) Cât de deschiși sunt cei de acolo la proiecte de integrare socială?

În toate cele patru comunități din Pata Rât trăiesc aproximativ 300 de familii, aproximativ 1.500 persoane, conform unui studiu realizat în 2012 de către Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Pareneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Asistență Socială. Proiectul Pata-Cluj este un proiect orizontal, ceea ce înseamnă că nu facem nimic pentru sau în locul oamenilor, tot ce se întâmplă în proiect se întâmplă cu participarea oamenilor. Majoritatea lor sunt deschiși, dar în același timp, desigur, și suspicioși mai ales când văd toate proiectele care se desfășoară în Pata Rât.

Ce considerați că se va întâmpla cu comunitatea din Pata Rât având în vedere că s-a închis rampa de gunoi, în prezent funcționând doar groapa temporară? Vor rămâne în continuare acolo?

Unii vor pleca, dar cel mai probabil mulți vor rămâne. Este nevoie ca autoritățile să ofere mai multe informații legate de data închiderii rampei temporare, locația noii rampe, modul de administrare a noii rampe temporare. Aceste informații, venite din surse oficiale și credibile, ajută familiile să ia decizii în legătură cu plecarea acasă sau rămânerea la Cluj.

Ce s-a făcut până în prezent în cadrul proiectului Pata Cluj?

Procesul de recrutare și selectie al personalului proiectului a avut loc în perioada
octombrie – decembrie 2014. În această perioadă au fost angajați membrii echipei de management și echipele de implementare. Echipa de proiect a beneficiat de formări specifice în domeniul violenței structurale și a practicilor restaurative și au fost stabilite importante aspecte metodologice care constituie baza interventțiilor sociale care se realizează în cadrul proiectului.

Achiziții. A început procesul de achiziționare pentru trei mașini care vor deservi beneficiarii proiectului. Astfel, sunt în curs de achiziționare două mașini cu 7 locuri, o mașină cu tracțiune integrală și un microbuz. Mașina cu tracțiune integrală este indispensabilă pentru aducerea zilnică a copiilor din rampa de gunoi, pentru pregătirea plecării lor la școală, iar celelate două mașini cu câte 7 locuri vor fi folosite pentru transportarea beneficiarilor la instituții (ex. pentru eliberarea actelor de identitate într-o altă localitate etc.) și activități din cadrul proiectului, după nevoie. Procedura de achiziție urmează să fie finalizată în cursul lunii iulie.

Acces la drepturile sociale. S-a creat o bază de date care va conține datele relevante ale membrilor comunităților cu accent pe nevoile acestora în ceea ce privește documentele de identitate, nivelul de școlarizare, numărul membrilor de familie, loc de muncă, nevoia de ocupare etc. Baza de date conține la momentul actual date despre 150 persoane adulte și 800 copii. Până în prezent s-au finalizat demersurile pentru obținerea actelor de identitate pentru 50 persoane.

Asistența familială. În colaborare cu Direcția de Asistență Socială și Medicală, managerii de caz din cadrul proiectului au realizat
evaluări complexe privind nevoile și resursele familiilor și oferă asistență pe baza unui plan de intervenție pentru 100 familii. Planurile de intervenție se referă la susținerea familiilor și împuternicirea lor pentru a-și înscrie și susține copiii la școală, căutarea unui loc de muncă și îmbunătățirea situației financiare a familiilor, întărirea capacităților părintești etc. Până în prezent s-a acordat asistență și consiliere juridică (cazuri de divorț, custodie, drepturi sociale, etc.) pentru un număr de 42 persoane.

S-a semnat un acord de parteneriat cu Inspectoratul Județean de Poliție Cluj, prin care este stipulat cadrul de colaborare între proiectul Pata-Cluj și Inspectoratul de Poliție pentru realizarea și implementarea unui plan de siguranță comunitară la Pata Rât. 5 polițiști și 15 asistenți sociali din cadrul Direcției de Asistență Socială și Medicală au fost formați în domeniul violentei structurale.

 

Securitate comunitară. În anul școlar 2014-2015 un număr de 14 copii și familiile lor care stau în rampa de deșeuri au fost sprijiniți în procesul de participare școlară. Au fost organizate resursele și coordonarea ajutorului privind prezența zilnica la școală. Vizite regulate sunt făcute la familii cu scopul de a oferi feedback părinților referitor la activitățile de la școală, performanțe și cu scopul de a aduna informații despre situația familială, nevoi.

Educație. În cadrul programului de după masă copiii sunt asistați de un psihopedagog în vederea dezvoltării abilităților cognitive. Pentru anul scolar 2015-2016 vor fi înscriși 20 copii, care au fost identificați de către managerii de caz ca fiind de vârstă adecvată pentru începerea educației formale.

30 copii și tineri sunt înscriși la activități educative care au menirea de a pregăti participarea lor în programul educațional de tip “A doua șansă”. Activitățile vor începe la sfârșitul lunii iunie.

Cultură. Primul call pentru cultură este pregătit pentru lansare. Temele primelor activități culturale au fost identificate în timpul consultărilor care au avut loc în luna martie. Activitățile cu cele mai multe voturi au fost dansul traditional și teatru, urmate de gătit, filme, muzică, balet, desen, schimburi culturale cu majoritatea, haine tradiționale și meșteșuguri.

Pentru a răspunde cerințelor comunității pentru repetiții și pentru organizarea evenimentului artistic menit să celebreze Ziua Internațională a Romilor, un antrenor de dans a fost identificat din comunitatea Cantonului. Dansatorii au fost echipați cu haine de scenă și pantofi corespunzători.

În data de 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor, a fost organizat un eveniment special. Evenimentul a avut loc la Cantina Someșeni. Programul a inclus un spectacol de dans realizat de o echipă de dansatori tradiționali. 20 de membri din comunitate au fost activ implicați în desfășurarea programului cultural. Un auditoriu de aproximativ 200 de persoane din Pata Rât și membri echipei extinse a  proiectului au paticipat la eveniment. Ateliere de desen și de construcții au fost organizate pentru copiii și tinerii din Pata Rât.

Centrul de tineret. Proiectul prevede construcția unui centru de tineret care va sprijini incluziunea socială a comunităților din Pata Rât. S-a identificat un teren care corespunde tuturor cerințelor, construcția  fiind programată să înceapă cel mai repede în noiembrie 2015, cel târziu în februarie 2016.

Ocupare. Activitățile din au început în aprilie 2015. Obiectivele principale ale componentei de ocupare sunt: oferirea serviciilor de informare, consiliere și orientare profesională, formare profesională și medierea muncii persoanelor din comnunitatea Pata Rât. Până în acest moment echipa de ocupare a realizat o baza de date cu 59 de persoane din comunitate dornice de găsirea unui loc de muncă, dintre care au beneficiat de serviciile de informare, consiliere și orientare profesională 24 de persoane. A fost creata o bază de date a firmelor care au locuri de muncă vacante și la care au fost depuse 59 de CV-uri.

Totodată au fost identificate nevoile comunității și pentru urmarea unor cursuri de formare profesională. Au fost identificați și contactați trei furnizori de formare profesională care oferă cursuri gratuite acestor persoane. Persoanele din comunitate sunt informate în permanență de existența cursurilor de formare profesională care sunt afișate la Unitatea Mobilă din comunitate în vederea facilitării accesului la informații.

Cei de la Bratner Vereș spun că este de datoria Primăriei Cluj-Napoca să găsească soluții pentru acești oameni. Considerați că este administrația locală suficient de implicată?

Administrația locală a făcut eforturi mai ales în ceea ce privește îmbunătățirea pe termen scurt a situației din Pata Rât. Astfel, în ultimii 3 ani s-a amplasat Unitatea Mobilă în Pata Rât, care găzduiește activitățile cu copiii care stau cu familiile lor în Pata Rât, s-a îmbunătățit drumul din comunitate, au fost amplasate câteva dușuri și toalete publice, stâlpi de iluminat etc.

Aceste măsuri desigur nu sunt departe suficiente pentru rezolvarea situației așa de complexă, care este rezultatul unor probleme structurale economice și sociale – discriminarea împotriva romilor, dezvoltare inegală și inechitabilă etc. – dar sunt inițiative care au rolul de a crea o punte de legătură între comunitățile din Pata Rât și autoritățile locale pentru găsirea soluțiilor de incluziune socială sustenabile în viitor.

Ce spun oamenii de acolo vizavi de închiderea rampei?

Oamenii au nevoie de informații din surse oficiale, sigure, ca sa poată să-și facă planuri de viitor, în situația de față, din cauza lipsei de informații și a nesiguranței viitorului sunt foarte anxioși.

Lansarea proiectului Pata-Cluj, implementat de Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj a avut loc în luna februarie. Proiectul, care se întinde pe o durată de doi ani, se axează pe nevoile complexe ale populației marginalizate din comunitățile aflate lângă rampa de deșeuri a orașului Cluj-Napoca, în Pata Rât.