Daniel David: Nu se mai face facultate ca acum 20 de ani

Prorectorul pentru cercetare al Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, a declarat, marţi, că facultatea care se face acum nu mai e de nivelul celei care se făcea în urmă cu 20 de ani şi că mulţi profesori se plâng de pregătirea slabă a actualilor studenţi.

În context, el s-a referit la ponderea de 42% a copiilor din România care au dificultăţi în domeniul alfabetizării funcţionale.

„Eu cred că adevărul este la mijloc. Sigur că foarte mulţi profesori se plâng că studenţii pe care-i avem acum sunt mai slabi decât cei din generaţiile vechi de studenţi, că sunt mai puţin pregătiţi. Pe de altă parte, şi profilul Bologna merge pe această idee. Adică, cei trei ani de licenţă nu mai înseamnă facultatea care era pe vremea celor de acum 20 de ani. Este văzută mai degrabă ca un fel de culturalizare în domeniu, ca un fel de dezvoltare postliceală, urmând ca specializarea să nu se facă la licenţă, ci la nivel de master şi doctorat. Cred că adevărul este la mijloc, cred că sunt unii studenţi care au această problemă de înţelegere funcţională a cunoştinţelor şi a informaţiilor, dar, pe de altă parte, şi mulţi colegi de-ai mei de la universitate, din generaţia mai veche, se proiectează la ei prin prisma experienţei pe care ei au avut-o cu generaţiile vechi de studenţi, când facultatea era altceva. Atunci, facultatea însemna licenţă, acum facultatea înseamnă master şi doctorat”, a afirmat Daniel David.

Peste 42% dintre copiii din România cu vârsta de 15 ani au dificultăţi în domeniul alfabetizării funcţionale, arată date statistice prezentate, luni, la o conferinţă pe această temă, organizată la Cluj de Administraţia Prezidenţială, Departamentul Educaţie şi Cercetare în colaborare cu Facultatea de Studii Politice, Administrative şi ale Comunicării din UBB.

Potrivit datelor prezentate la dezbaterea, organizată sub numele ‘România Educată’, în septembrie 2012 a fost publicat primul raport al EU High Level Group of Experts on Literacy, care cuprinde cinci capitole despre nivelul analfabetismului funcţional în Europa, dar şi recomandări de reducere a acestuia.

Din acest raport, dar şi din datele existente la nivel european rezultă că sistemul educaţional românesc are probleme serioase în ceea ce priveşte alfabetizarea funcţională şi multiplă, elevii români situându-se pe locul 49 din 65 la testarea PISA din 2009, la secţiunea lectura şi înţelegerea textului. La secţiunea matematică şi la ştiinţe România s-a situat pe locul 47. La nivelul Europei, după România se mai află doar Albania.

Raportul Grupului la Nivel Înalt arată că 40, 4% dintre elevii români sunt sub nivelul 2 (corespunzător evaluării PISA), ceea ce, practic, înseamnă incapacitatea acestora de a înţelege cele mai simple sarcini la examenele naţionale. Potrivit informaţiilor oferite de organizatori, acest lucru înseamnă, practic, că aceşti tineri nu vor putea accede decât la locuri de muncă care cer un nivel minim de educaţie. Potrivit reprezentanţilor Departamentului de Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale procentul a ajuns în 2016 la peste 42 la sută.

‘Deja când vorbim despre analfabetism funcţional este un semnal foarte important de alarmă şi arată că stăm rău. Aş vrea să spun că sursa analfabetismului este legată de ocazia ratată de învăţare. Spre deosebire de alte sisteme de educaţie din lume, avem marea şansă că majoritatea copiilor ne trec prin şcoală. Din păcate unii dintre ei ies destul de repede sau rămân, până la un anumit punct, fără să se întâmple cu adevărat o învăţare. Mesajul optimism este că se poate face ceva pentru că avem ocazia de a avea o intervenţie directă asupra unor copii, pe de altă parte, statistici cât se poate de îngrijorătoare ne arată cât de complexă este problema’, a declarat Ciprian Fârtuşnic, directorul Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, în cadrul discursului pe care l-a ţinut luni în cadrul evenimentului.

Potrivit specialiştilor, conceptul de alfabetizat funcţional presupune o persoană capabilă să citească un text, să îl înţeleagă, să facă conexiunile cu ceea ce ştia înainte de citirea textului, capacitatea sa de a-şi formula un punct de vedere cu privire la ce a citit, de a exprima în scris sau oral punctual său de vedere şi, nu în ultimul rând, de a aplica informaţiile/cunoştinţele obţinute în contexte de viaţă reală, adică funcţionarea în societate.

La rândul său, rectorul UBB, academicianul Ioan Aurel Pop, a declarat că România a ajuns din nou la un fenomen de care crezuse că a scăpat în vremea comunismului.

‘Regimul comunist a eliminat analfabetismul din România – sigur, noi ţinem seama de o marjă de eroare care s-a făcut voit – pentru că s-a făcut alfabetizare cu de-a sila, dar câteodată îmbinarea constrângerii cu convingerea de care vorbeau comuniştii, imitându-i pe marii filosofi, era bună. Şi, în sfârşit, în ultimii 26 de ani am reuşit performanţa să revenim la ceea ce crezusem că depăşisem de mult. Pot să vă spun, ca profesor, că ne-am dobândit şi libertatea de a fi ignorant. Numai că această libertate ne duce la dezumanizare, pentru că eu cred sincer că condiţia umană presupune educaţie. Dacă eliminăm aceste criterii din felul de a ne purta ajungem la dezumanizare’, a spus rectorul UBB.