Cluj-Napoca, orașul care dispare în ceață

Ceața densă care acoperă cu zilele Clujul cauzează probleme din cele mai variate domenii. Astfel, fie că vorbim despre sănătatea fizică și psihică a locuitorilor din Cluj-Napoca, de starea clădirilor din centrul istoric al orașului sau despre activitatea pe aeroportul internațional de la periferia urbei, toată lumea are câte ceva de reproșat perdelei de pâclă deasă care pare uneori că nu s-ar mai da dusă din orașul transilvănean.

Ceața nu este o noutate pentru Cluj. Așa cum specialiștii explică, zona depresionară, în formă de „covată”, favorizează apariția acestui fenomen.

„Clujul se află într-o zonă de depresiune și inversiunile de temperatură sunt foarte frecvente. O manifestare a acestor inversiuni este fenomenul de ceață. Poluanții rămân în atmosferă din cauza inversiunilor de temperatură. Ceața dizolvă o parte din aceste gaze și poate intra în reacții cu acestea. Aerul mai rece din zonele înalte se scurge în zona depresionară, aerul cald este forțat să se ridice, iar prin condensare se formează ceața”, explică Adrian Croitoru, cadru universitar la Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca.

Ceața, inamicul numărul unu al Clujului

„Aveam şapte ani când m-am îmbolnăvit de astm şi tatăl meu, care era medic militar, a pus serios problema să ne mutăm din Cluj, temându-se că aici nu mă voi putea vindeca. Armata avea nişte studii care arătau prevalenţa bolilor de plămâni în zonă. Clujul este un oraş al ceţurilor şi se ştie că ceaţa agravează bolile pulmonare. Astmul meu s-a ameliorat până la urmă, dar zilele acestea simt că nu pot respira”.

Sunt cuvintele Ramonei, unul din numeroşii locuitori ai oraşului afectaţi de poluarea din oraş care se accentuează în zilele ceţoase. Inversiunile termice care au ca efect acest fenomen meteorologic sunt unul dintre cei mai viguroși adversari ai clujenilor suferinzi de boli pulmonare.

În schimb, cei feriți de probleme fizice, pot fi afectați din punct de vedere psihologic. Țările nordice abundă de cetățeni care cad în depresie din cauza luminii slabe din timpul zilei sau a vremii mohorâte de afară.

Clujenii sunt și ei afectați emoțional de ceața care învăluie orașul zile întregi în timpul sezonului rece. Un exemplu pentru această categorie este fostul ministru al Educației în perioada 2004-2005, Mircea Miclea, care a declarat în mai multe rânduri că frumusețea orașului Cluj-Napoca este furată de lungile perioade în care orașul este sub stăpânirea ceții. „Compar soarele din București cu ceaţa de aici. La Cluj nu e soare! Mie îmi place soarele şi când vin la Cluj ies în Feleac să-l văd”, spunea psihologul și fostul ministru, Mircea Miclea.

Potrivit acestuia, problemele de ordin psihologic cauzate de ceață sunt cât se poate de reale, însă tratamentul este de cele mai multe ori „răbdarea”.

„Sunt studii care arată că luminozitatea redusă favorizează instalarea depresiei sezoniere. Această depresie se numește sezonieră tocmai pentru că apare în sezonul de iarnă din cauza luminozității reduse. Această reacție depresivă este foarte răspândită în țările din nordul Europei. Pentru Cluj-Napoca nu există astfel de studii, dar putem presupune că ceața favorizează depresii și o proastă dispoziție emoțională. Totuși, oamenii nu vin la cabinet pentru așa ceva. Dacă în nordul Europei tratamentul presupune expunerea de trei ori pe zi, câte 15 minute, la un ecran luminos, la noi oamenii așteaptă o zi însorită. Sau urcă pe Feleac. Eu prefer Bucureștiul pentru că acolo sunt mai multe zile cu soare”, explică Mircea Miclea.

Aeroportul și astronomia, victimele ceții

Dacă șoferii din oraș rezistă ceții de afară și cel mult se înregistrează mai multe tamponări ușoare în intersecții în zilele cu ceață, mult mai gravă este situația atunci când vorbim despre traficul aerian. Potrivit directorului Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj, David Ciceo, doar în perioada 6-10 ianuarie, aproximativ 30 de curse operate pe facilitatea de la marginea orașului au avut întârzieri, au fost reprogramate, anulate sau au fost redirecționate spre aeroportul din Târgu-Mureș.

În ciuda deselor probleme cauzate de acest fenomen, pierderile de ordin financiar sunt aproape inexistente, întrucât ceața pe aeroporturi nu mai poate fi o surpriză pentru nimeni.

„În ultima săptămână am avut o perioadă mai neobișnuită, din cauza  temeperaturilor neobișnuite. Ceața a afectat foarte multe aeroporturi din România, mai mult decât eram obișnuiți, printre care și cel din Cluj. Nu au fost mari probleme, dar din cauza inversiunii termice și a căldurii care s-au menținut pentru o lungă perioadă de timp am avut ceață. Aeroportul nu a avut pierderi pentru că aceste fenomene sunt luate în considerare. Și la aeroporturi din Viena sau Londra sunt zile în care nu se zboară deloc. Indiferent de sistem, ceața afectează zborurile. Pentru traficul civil, nu există sisteme care să permită aterizarea la vizibilitate 0. La Cluj, sistemul permite aterizarea la 550 de metri vizibilitate verticală”, a explicat David Ciceo pentru Transilvania Reporter.

Cu toate că împotriva acestui fenomen nu se poate duce o luptă cu adevărat căștigătoare, administrația aeroportului clujean va achiziționa anul acesta un nou sistem de balizaj care să permită desfășurarea traficului aerian în condiții cât mai bune.

„Urmează ca din toamna acestui an să avem un sistem care să permită aterizarea la 350 de metri vizibilitate verticală. Totuși, nu este un sistem perfect, deci vom fi în continuare afectați de ceață. Pe toate aeroporturile există ceață, companiile previzionează pierderile și știu la ce să se aștepte”, a mai declarat David Ciceo.

Chiar dacă de activitatea lor nu depinde viața unor oameni, așa cum se întâmplă în cazul autoritățiilor aeroportuare, astronomii se numără și ei printre victimele ceții. Când pâcla densă de ceață învăluie Clujul, stelele nu mai pot fi „atinse”, iar activitatea se întrerupe total.

„La noi este foarte simplu: dacă este ceață nu vedem nimic. Vaporii de apă nu ne permit să facem nimic. Dar dacă ceața este în Cluj, pe Feleac este senin. Cel mai simplu este să așteptăm o zi cu soare”, spune astronomul clujean Horațius Flueraș.

Clădirile Clujului, sub asediul umidității

În timp ce clujenii stau câte 15 ore pe aeroporturi din cauza ceții iar locuitorii se plâng de probleme de sănătate din cauza ei, nu cu mult mai bine se descurcă o altă categorie de „victime” ale acestui fenomen: clădirile vechi situate în centrul istoric al Clujului.

„În mod cert ceața afectează clădirile, mai ales clădirile vechi care au pereți exteriori construiți cu mortare din var sau cu alte sisteme tradiționale – care sunt materiale poroase. Ceața generează umezeală care se infiltrează în porii materialelor de construcții și care generează tencuieli afectate de umezeală sau zidării cu infiltrații. Fenomenul este mai acut la clădirile vechi, realizate din materiale poroase : var, tencuieli; și mult mai puțin prezente la clădirile noi și izolate – polistiren sau vată minerală”, explică Alexandra Stoica, BREEAM International Assesor.

„Nu partea de ceața este principalul generator de inconveniente de tipul igrasiei,   ci apa freatică, care se află în unele zone la mai putin de trei metri sub nivelul solului ( mai ales construcțiile vechi limitrofe culoarului Someșului – vezi zona Bricks, podurile peste Someș, Canalul Morii ) – unde apa urcă prin capilaritatea materialelor de construcții și se infiltrează în ziduri si pereți”.

Există metode de protejare a clădirilor, chiar moderne și o parte din ele s-au aplicat chiar și în Cluj în zona Memorandumului, clădirea Muzeului Etnografic de exemplu. Există produse speciale care nu reacționează cu substanțele din structura pereților și care permit cristalizarea apei, respectiv eliminarea umidității. Produsele se pot aplica sub forma de peliculă pe zonele afectate de umiditate sau se pot introduce în perete urmând ca în timp, în prezența apei să elibereze substanța activă care să împiedice umezirea peretelui”, conchide expertul Alexandra Stoica.