Cioloş către medicinişti: Sănătatea e bolnavă, trebuie s-o trataţi şi voi

Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, la Cluj, la deschiderea anului universitar la UMF, că medicina din România are o problemă sistemică şi că aceasta trebuie abordată frontal, prin construcţia de unităţi medicale noi, inclusiv prin parteneriate de tipul public-privat: „Dincolo de resursele umane, am identificat şi suntem conştienţi de faptul că avem o problemă de infrastructură în sistemul de sănătate, care, la fel, trebuie abordată frontal. Chiar şi problema infecţiilor nosocomiale, dincolo de chestiuni legate de regulamente, de proceduri, de practici în spitale şi în unităţile de sănătate publică, trebuie să recunoaştem că avem în primul rând o problemă sistemică, o problemă de infrastructură, care, dacă nu e abordată frontal, nu vom putea rezolva nici această problemă şi nici alte probleme cu care ne confruntăm. Avem nevoie nu doar de a moderniza anumite spitale, ci şi de a reconstrui anumite spitale, lucru care nu s-a mai întâmplat de decenii în România. Am încercat să peticim ceea ce aveam cu resursele limitate, fără o abordare strategică”.

El a adăugat că în sistemul medical e nevoie de investiţii, de bugete şi alocări multianuale, precum şi de atragerea investiţiilor private: „Ne propunem să venim cu o abordare strategică, cu o strategie şi cu criterii de alocare a investiţiilor şi cu o abordare multianuală a acestor investiţii. (…) Intenţionăm să folosim, sper cu succes de data asta, pentru prima dată, sistemul de finanţare public-privat, pentru a veni cu investiţii noi în spitale. (…) Sperăm ca prin acest sistem să reuşim în anii care vin să stimulăm cât mai multe construcţii noi de spitale, nu numai în oraşele mari, ci şi în oraşele mai mici”.

 

Potrivit acestuia,  e paradoxal faptul că în România sunt şcoli medicale foarte bune, cum este şi cazul UMF Cluj, iar sistemul de sănătate publică e unul deficitar: „Este probabil un paradox căruia va trebui să-i găsim noi răspunsul şi rezolvarea în anii care vin, faptul că în domeniul sănătăţii, în medicină avem şcoli universitare de elită în Europa şi în lume, însă în sistemul de sănătate publică avem încă multe nemulţumiri şi multe lucruri pe care trebuie să le corectăm. Şi cred că trebuie să pornim de aici: orice problemă dacă ea nu e recunoscută în primul rând şi identificată foarte clar, ea nu poate să fie rezolvată. Cred că şi din acest punct de vedere avem un efort de făcut, şi cei care lucrează în sistemul de sănătate publică, şi cei care avem o responsabilitate directă sau indirectă vizavi de acesta, să recunoaştem problemele, problemele structurale, problemele de funcţionare, să recunoaştem că ele există, să le identificăm în mod clar, să le aducem la lumină şi apoi să vedem, în măsura posibilităţilor societăţii noastre de a susţine rezolvarea lor, să le găsim soluţii în timp. Şi din acest motiv, sănătatea şi educaţia le-am stabilit şi noi în acest scurt mandat de un an ca priorităţi, fără pretenţia de a dori să rezolvăm toate problemele, dar cel puţin să avem onestitatea şi curajul de a scoate la lumină problemele pe care trebuie să le rezolvăm şi încet încet să putem să ne propunem şi soluţii. (…) Înainte de vorbi de resurse alocate sănătăţii, sunteţi conştienţi că avem nevoie în primul rând să găsim acele resurse care să ne motiveze să mergem mai departe şi să ne responsabilizeze în modul în care privim şi în modul în care tratăm sistemul de sănătate. Aici, dvs ca studenţi, ca viitori medici, a aveţi un rol esenţial. (…) Aşteptăm şi de la dvs ca în momentul în care veţi ajunge să profesaţi, să fiţi în măsură, prin contribuţia pe care o veţi aduce, să recâştigaţi şi să recâştigăm încrederea în sistemul  de sănătate”.

Dacian Cioloş s–a referit, printre altele, şi la învăţământul doctoral din România, despre care a spus că trebuie recredibilizat: “Cred că avem nevoie să luăm măsuri foarte clare şi drastice în România în formarea doctorală tocmai pentru a nu compromite ceea ce se face bun în sistemul de formare doctorală. Pentru că din păcate, cu această problemă a plagiatelor, de care se vorbeşte foarte mult în ultimii ani, din păcate imaginea sistemului de învăţământ doctoral din România riscă să fie afectată în Europa şi în lume dacă nu luăm nişte măsuri foarte drastice, clare şi ferme. Cred că trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea că formarea doctorală este una de elită şi nu o formare curentă, o fabrică de diplome pentru a avea un spor la salariu sau pentru a putea promova în anumite funcţii.  Munca de cercetare prin definiţie înseamnă a produce ceva nou şi aici cred că nicio lege, orice lege, din orice ţară, nu poate să meargă dincolo de ceea ce înseamnă, în epistemologie, a face cercetare, a cerceta şi a produce şi a argumenta cu rezultate din cercetare idei noi. De aceea, când vorbim de plagiat, cred că nu o lege poate defini ce înseamnă plagiat sau nu, ci în primul rând dumneavoastră, cei care lucraţi în cercetare, cei care aţi făcut o lucrare de doctorat şi cei care ştiţi ce înseamnă a produce ceva nou şi a face să avanseze ştiinţa. Şi cred că pe asta trebuie să ne bazăm şi să ne repoziţionăm toate şcolile doctorale şi tot sistemul de cercetare. (…) Am vrut să avem această abordare frontală legat de aceste riscuri de plagiat şi totodată să trecem la o reevaluare a şcolilor doctorale în aşa fel încât să eliminăm orice suspiciune asupra tuturor şcolilor doctorale în care într-adevăr se face ştiinţă şi a putea să facem o separare între şcolile doctorale care produc ştiinţă şi şcolile doctorale care produc doar diplome de doctorat pe bandă rulantă”.

De asemenea, el i-a îndemnat pe studenţi să se implice în societate:  ”Sunteţi şi în perioada în care vă forjaţi conştiinţele, conştiinţa civică, conştiinţa individuală, conştiinţa individuală care acţionează într-o colectivitate. Aici doresc să vă încurajez ca dincolo de efortul pe care îl depuneţi să vă formaţi ca medici, ca specialişti în sistemul de sănătate, să nu ezitaţi să vă acordaţi timpul ca să vă formaţi ca oameni ai cetăţii şi oameni ai scietăţii, pentru că România are nevoie mai mult ca oricând de oameni cu valori care să aibă curajul să facă şi spună ceea ce doresc să trăiască acum şi în viitor. (…) Oamenii ca dvs, care doresc să-şi facă o carieră în România, au nevoie să se implice dincolo de profesia lor şi în viaţa cetăţii. (…) Încă o dată, vă încurajez mai ales să fiţi foarte activi atât din punct de vedere al luării de poziţii publice, atunci când consideraţi că ele sunt justificate, dar şi ca implicare personală în acţiuni care să facă în aşa fel încât lumea noastră să fie una mai bună şi care să-i ajute şi pe cei din jurul nostru şi din jurul dvs să evolueze, să-şi schimbe metalitatea şi să accepte că rigiditatea, rezistenţa şi teama la schimbare nu o să ducă niciodată la o lume mai bună”.