Nicolae Bretan, ultimul sosit în grupul iluștrilor necunoscuți din parc. Cine sunt ceilalți

Statuia compozitorului Nicolae Bretan a fost dezvelită în prezența oficilităților locale care au asistat și la o slujbă de sfințire a monumentului (FOTO: Radu Hângănuț)

George Coșbuc sau Liviu Rebreanu au de astăzi un nou „vecin” pe aleile din Parcul Municipal, bustul de bronz al compozitorului transilvănean Nicolae Bretan fiind cel mai nou „localnic” al parcului, care completează lista de statui de personalități pe lângă care clujeni trec asemeni trenului prin gară. Chiar dacă a fost pus la loc de cinste, alături de alte mari personalități ale vieții culturale românești, Nicolae Bretan riscă, în timp, să devină un anonim care, la fel ca în cazul celorlalte busturi reprezentând scriitori sau compozitori, au fost lăsați la mâna cerului.

Nicolae Bretan a trăit între 1887-1968 și a fost un compozitor român care în în perioada celui de-al Doilea Război Mondial a trăit în Ungaria, fiind persecutat atât în perioada respectivă cât și după revenirea în România, în timpul regimului comunist. Nicolae Bretan a militat pentru o bună relație interetnică și s-a considerat „transilvănean” și nu vreun membru al unei etnii. Repertoriul său cuprinde mai bine de 200 de cântece pe versurile unor poeți români, germani sau maghiari, cea mai cunoscută operă a lui fiind „Horia”.

Proiectul realizării unui bust de bronz în memoria compozitorului Nicolae Bretan este unul mai vechi și a început în anul 2009 când autoarea bustului, clujeanca stabilită în București, Ana Rus, a fost contactată de scenografa care s-a ocupat, de-a lungul timpului, de punerea în scenă a operei compozitorului Nicolae Bretan.

„Pentru o astfel de sculptură este nevoie de foarte multă cercetare. Trebuie să cunoști partea psihologică a persoanei al cărei bust îl realizezi pentru a face un portret care să comunice și să nu fie o formă goală. Trebuie să-i știi preocupările, pasiunile, viața lui”, a declarat sculptoarea, Ana Rus.

Evenimentul de dezvelire a bustului compozitorului Nicolae Bretan, sculptat în bronz, a avut loc în prezența oficilităților locale, fiind oficiată și o slujbă de sfințire a monumentului. Chiar dacă nu a putut fi prezentă la ceremonie, fiica lui Nicolae Bretan, Judit Bretan, ajunsă la vârsta de 92 de ani, a trimis o scrisoare prin care mulțumea autorităților pentru spirjinul pe care i l-au acordat în demersurile ei de a instala statuia tatălui ei în Parcul Municipal.

Cu această ocazie a fost lansată și prezentată și o carte de memorii scrisă de Judit Bretan, „Uraganul”, în care aceasta prezintă piedicile pe care le-a întâmpinat în încercarea de a promova opera tatălui ei și cultura românească, problemă pe care a discutat-o chiar și la Vatican, într-o audiție la Papă.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a promis cu această ocazie că celealte statui din oraș vor fi recondiționate, asta după ce realizatoarea bustului lui Nicolae Bretan, Ana Rus, i-a atras atenția că monumentele din Cluj sunt într-o stare precară, „nedemnă de un oraș cu pretenții”: „ Situația se va remedia, avem proiecte în acest sens. Acest monument pe care l-am inaugurat astăzi e un semnal că orașul își prețuiește valorile. Nicolae Bretan este printre noi, este un om al Clujului, este un om care a lăsat în patrimoniul național și internațional opere de valoare și mă refer mai ales la opera Horia, care este reprezentativă pentru poporul român”, a spus Emil Boc.

Pe lângă Goga și Rebreanu, ca trenul prin gară

Chiar dacă zi de zi, mii de clujeni străbat Parcul Municipal, puțini știu cine sunt personajele care îi privesc dintre copaci, așezate pe socluri de marmură. Fie că este vorba despre George Coșbuc, Liviu Rebreanu, fondatorul Filarmonicii de stat din Cluj, Antonin Ciolan, compozitorul Sigismund Toduță sau Octavian Goga, toți au devenit niște simpli anonimi care nu mai atrag nici măcar privirile celor mai tineri dintre clujeni, care recunosc că habar nu au ale cui busturi populează parcul.

Parcul Municipal este în prezent populat, în ordine, dinspre Opera Maghiară spre Cluj Arena de bustul lui Antonin Ciolan, Sigismund Toduță, George Coșbuc (pe partea stângă), Nicolae Bretan, Monumentul ridicat în memoria mișcărilor anti-comuniste din 1956,  Octavian Goga și Liviu Rebreanu (pe partea dreaptă).

„ Trec foarte mult prin parc dar recunosc că nu am prea fost niciodată atent la statuile acestea. Nici nu m-au interesat foarte mult. Cred că sunt persoane care sunt atrase de acest gen de artă și poate de modul în care sunt sculptate, dar pe mine nu m-au prea interesat. Primăria ar trebui să le facă mai vizibile sau facă evenimente pe lângă ele pentru a le pun în valoare”, ne spune Radu, un student clujean în vârstă de 19 ani.

„Parcul e foarte frumos, sunt și aleile acestea care arată foarte bine, dar ar trebui ca statuile acelea să fie cumva mai vizibile pentru că este vorba și de personalități clujene despre care ar trebui să știm fiecare câte ceva”, este de părere Ana, pensionară din Cluj.

Mai jos puteți viziona o galerie foto care prezintă statuile personalităților din Parcul Municipal.

[nggallery id=227]