Birourile fantomă ale oraşului

Le vedeai înainte de 1989, când vorba cântecului, braţul lor de fier ridica zeci de blocuri până la cer. De prin 2004 au reapărut, ca apoi să se retragă din nou în 2008, când criza a spart bula imobiliară. Anul acesta au revenit. Clujul este din nou în plin avânt al construcţiilor. În mai toate zonele oraşului, dar cu precădere în sud, când ridici privirea întâlneşti o macara care se roteşte deasupra unui bloc în construcţie.

Clujul are, potrivit indicatorilor, cea mai dinamică dezvoltare imobiliară din ţară şi cei mai mari indici ai preţurilor în domeniu. O combinaţie de factori explică paradoxul de a avea construcţii multe şi, totodată, preţurile cele mai mari. În criză, s-a construit puţin, cu toate că oraşul, cu puternicul său segment IT, n-a suferit la fel ca altele. Decalajul dintre cerere şi ofertă a dus preţurile mult în sus, moment în care s-au reluat construcţiile. Iar în 2015, în apropierea termenului când se mai poate construi pe vechiul PUG, acestea au luat-o razna.

Memoria oraşului e scurtă. Haosul care a domnit în timpul anilor frenetici anteriori crizei este prezent şi în noua aventură imobiliară a Clujului. Autorităţile promit că vor reglementa situaţia odată cu noul Plan Urbanistic General, observatorii sunt însă sceptici, mai ales că infrastructura oraşului nu urmează aglomerarea construcţiilor. Ţepele imobiliare au reapărut odată cu reluarea plăţilor în avans a locuinţelor. Analiştii imobiliari vorbesc deja de pericolul apariţiei unei noi bule în caz că nu va fi temperată creşterea preţurilor. Revirimentul construcţiilor, cu toată dezordinea pe care o implică, revenirea preţurilor locuinţelor la un nivel apropiat celui de dinaintea crizei, arată însă un lucru: Clujul a lăsat în urmă anii de criză şi priveşte cu încredere viitorul.

[do_widget “Easy Related Posts” ]

Ca orice alt oraș care cunoaște o amplă dezvoltare a sectorului imobiliar, Clujul a fost în ultimii ani un mediu propice nu doar pentru afaceriști și pentru cei interesați de executarea unor tunuri imobiliare, mai mari sau mai mici. Fie că vorbim despre afaceri care au înghițit milioane de euro, cum este cazul Ansamblului Tower Park, ori țepe de mici dimensiuni care s-au soldat „doar” cu câteva familii ce s-au trezit cu banii aruncați în câteva cărămizi puse una lângă alta, imobiliarele din Cluj reprezintă încă o zonă de nisip mișcător pentru cei care vor o casă nouă.

În anul 2009, câteva zeci de familii ar fi trebuit să se mute în apartamentele din primii zgâri-nori ai Clujului. În shcimb, s-au mutat în sălile de judecată și birourile avocaților din Cluj, întrucât Ansamblul Tower Park s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari țepe imobiliare din istoria modernă a orașului. Șase milioane de euro, constând în sumele date ca avans de către 99 de persoane, au dispărut peste noapte în mâinile. Potrivit Adevărul, Mihai Chezan „[…] a primit „cadou” un teren de 1, 3 hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV). Concret instituţia a încheiat, fără licitaţie sau o selecţie de oferte, cu SC Tower un contract de concesiune pe 49 de ani  a terenului în schimbul construirii unui hotel de trei stele, care urma să aibă şi un centru de conferinţe. Pe restul de teren, investitorul s-a angajat să construiască  un ansamblu rezidenţial – Tower Park, cu trei turnuri de 18 etaje şi patru turnuri de 12 etaje. Proiectul prevedea realizarea a circa 470 de apartamente şi a 18.000 de etri pătraţi de spaţii comerciale şi de birouri”. Escrocheria a ajuns în atenția DNA Cluj, însă Mihai Chezan se află în SUA și chiar a cerut ca dosarul să îi fie trimis peste ocean. Potrivit rechizitoriului, firma care se angajase să construiască complexul a fost devalizată de omul de afaceri Mihai Chezan, care primea lunar un salariu de 23.000 de euro/ lună, în timp ce firma înregistrase cheltuieli  de peste 4, 6 miliaone de euro doar cu salariile angajaților și ale colaboratorilor. Din actele contabile scoase la lumină de procurori rezultă că firma datorii de 13 milioane de euro, dintre care 6 milioane reprezentau facturi fictive.

O altă țeapă imobiliară de mare amploare a fost cea executată de Marius Leontiuc, un diacon luteran care a vândut apartamente fictive și a înșelat 120 de persoane cu aproximativ un milion de euro. Potrivit rechizitoriului, oamenii încheiau antecontracte de vânzare-cumpărare pentru apartamente într-un bloc ce urma să fie construit pe strada Pasteur și plăteau avansul. 120 de persoane au fost înșelate în acest fel și după ce Leontiuc a fost dat în judecată alături de alți doi asociați, omul de afaceri a fost condamnat la 10 ani de închisoare printr-o sentință dată în 2011 de către Curtea de Apel Cluj.