Problema autonomiei repusă pe tapet de formaţiunile maghiare

Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Civic Maghiar și Partidul Popular Maghiar din Transilvania au semnat, luni, o luare de poziție comună în vederea alinierii conceptelor de autonomie ale celor trei formațiuni politice.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută alături de liderii celoralalte două formaţiuni, Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT), că există trei feluri de autonomie pe care o revendică –teritorială, locală şi culturală-, concept despre care ar vrea să discute cu majoritatea românească în acest an al Centenarului Marii Uniri şi să fie legiferate: “Noi credem că cu majoritatea românească şi prin dialog putem găsi acele rezolvări, acele modalităţi legislative, administrative prin care dezideratele comunităţii maghiare din Ardeal, din România pot fi îndeplinite. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomie regională sau teritorială, cum se spune (…); autonomie locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomie culturală în primul rând pentru diaspora, dar este valabil şi pentru celelalte comunităţi, inclusiv din secuime. Aceste trei forme de autonomii trebuie la un moment dat -noi spunem cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018- discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”.

Kelemen a adăugat că pentru autonomia culturală există un proiect de lege depus în parlament, însă pentru celelalte două tipuri e nevoie de modificarea Constituţiei: „E nevoie de o amendare a Constituţiei. Constituţia, în acest moment, nu recunoaşte o altă formă de organizare teritoarială decât judeţul, comunele, municipiile şi oraşele, nu regiunile şi nu alte forme. Din acest punct de vedere, e nevoie de o amendare a Constituţiei, aşa cum am propus noi în 2013. Enevoie de o reformă administrativă”.

El a explicat că respectivele concepte de autonomie sunt un deziderat al comunităţii maghiare încă din 1990: „Acum 28 ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care (…) indiferenat ce s-a întâmplat, cu toţii am fost de acord. Aceste deziderat a apărut mai târziu şi în programele partidelor înfiinţate ulterior. (…) Noi credem că, în acest moment, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, este un moment important să reiterăm acele deziderate, să vorbim despre acele forme de autonomie care, în concepţia noastră, vor asigura cadrul instituţional pentru a păstra identitatea naţională, etnică, culturală în România, pe pământul natal şi de a contribui la dezvoltarea societăţii din România la modul general. (…) În anul Centenarului noi am popus şi propunem un dialog cu majoritatea românească, este un moment bun să vorbim despre promisiunilor de la Alba Iulia de acum 100 de ani”.