13 proiecte finaliste pentru ediția 2022 a Bugetării Participative în Cluj-Napoca

de / in November 1, 2022, 04:11 la 4:11 pm /

Clujenii mai au 5 zile să voteze proiectul preferat pentru a fi pus în aplicare cu fonduri de la bugetul local în cadrul ediției 2022 (a 5-a) a Bugetării Participative.

În cursă au mai rămas 13 proiecte; 3 sunt în categoria spații verzi și locuri de joacă, 3 în amenajarea spațiilor publice, 3 în categoria infrastructură educațională și culturală, 3 în alei, trotuare și zone pietonale, unul în secțiunea orașul digital.

Toate proiectele pot fi consultate pe site-ul bugetareparticipativă.ro.

În acest moment topul proiectelor, în funcție de voturile obține din partea clujenilor, este următorul:

  1. Micro-păduri urbane (428 voturi)
  2. Picturi publice murale dedicate salvatorilor din Cluj-Napoca (270 voturi)
  3. Digitalizarea Serviciului Adminitrație Cimitire (249 voturi)
  4. Curățenie și sănătate în fiecare grădiniță și creșă publică (183 voturi)
  5. Lărgire trotuar zona sensului giratoriu Calea Turzii, strada Bună ziua (157 voturi)

Potrivit mecanismului de bugetare participativă, pot fi finanțate cel mult 5 proiecte, fiecare urmând a se încadra într-un buget maxim de 400.000 Euro, inclusiv TVA.

La această ediție, a cincea, a procesului de bugetare participativă din Cluj-Napoca au fost depuse în total 87 de proiecte, 74 dintre acestea fiind însă declarate ineligibile.

 

Potrivit lui Adrian Dohotaru, președinte al Asociației Societatea Organizată Sustenabil S.O.S., și autor al volumului Bugetare participativă: între emancipare și deturnare susține într-o postare pe Facebook că acest program nu are un design potrivit, fiind utilizat ca un instrument de PR și nu spre investiții în profunzime, iar cetățenii nu se mai implică în susținerea acestui proces. Un alt motiv este cel legat de faptul că implementarea proiectelor este întârziată. Spre exemplu, 3 dintre cele 15 proiecte finaliste de la prima ediția a procesului de bugetare participativă în Cluj-Napoca, nu au fost finalizate nici după 5 ani.

”De aceea, cetățenii nu mai participă. În Cluj, de la 40.000 de voturi la prima ediție, după 5 ani, s-au distribuit sub 2.000 de voturi, de 20 de ori mai puțin, cu câteva zile înainte de încheierea procesului. Ca să fie mai bine înțeleasă lipsa de încredere în proces, din cei care au cont de vot, doar 5% au ales să voteze. Sau, folosind altă analogie, e ca și cum într-un ciclu, să zicem prezidențial, de 5 ani, la începutul unui ciclu ar vota 50% la sută dintre cetățeni pentru ca apoi, după 5 ani, să voteze de 20 de ori mai puțini, adică 2.5%. Ce se întâmplă acum, pe final, e că Primăria sponsorizează pe rețele sociale postări ca să îndemne clujenii să voteze.
Care sunt problemele majore? Marea majoritate a propunerilor civice sunt declarate neeligibile pe criterii arbitrare de o comise tehnică din primărie fără reprezentanți civici și experți independenți. Sumele pentru proces sunt derizorii în raport cu bugetul orașului. Întârzierile sunt mari la implementarea proiectelor, altele neîncepute după ani de zile. Transpunerile ideilor adesea se face caricatural. Cel mai important, nu există dezbateri offline și online pentru alegeri și vot informat, nici măcar sub forma de comentarii la proiecte. Inițiatorii și colaboratorii nu pot colabora pentru că se încurajează o variantă individualistă de idei vag schițate și vot hipercompetitiv, în locul colaborării. Votul, în măsura în care e necesar, trebuie realizat după o informare prealabilă, altfel produce foarte mulți oameni enervați că au pierdut într-un concurs superficial de popularitate.
În concluzie, actualul design de bugetare participativă, diferit major față de cel pe care societatea civilă l-a propus în urmă cu 10 ani la Cluj, trebuie abandonat. Cum Primăria nu face asta, cer clujenilor să boicoteze procesul din nou, așa cum i-am sfătuit și anul trecut.
În plus, primarul Emil Boc ar trebui să demită echipa de implementare a bugetării participative din primărie pentru rezultatele slabe, inclusiv renunțarea la nepotisme netransparente legate de administrarea bugetării participative.
Totuși, potențialul pentru acest mecanism, făcut onest, e imens, înseamnă recuperarea unor idealuri democratice.”

Adrian Dohotaru va avea o prezentare publică a volumului „Bugetarea participativă: între emancipare și deturnare” vineri, 4 noiembrie, de la ora 10, la  Centrul de Geografie Regională.

 

 

Distribuie:

Postaţi un comentariu