În 1 august intrăm în Postul Adormirii Maicii Domnului. Tradiții și obiceiuri

Începând cu data de 1 august, creștinii ortodocși intră într-o perioadă importantă a acestui an, mai exact postul Adormirii Maicii Domnului.

Cu durată de două săptămâni, postul este unul dintre cele mai importante de peste an, împreună cu Postul Crăciunului, Postul Paștelui și Postul Sfântului Petru.

„Până la 14 august, credincioşii ţin Postul Adormirii Maicii Domnului. În afara celor patru posturi de peste an (Crăciun, Paşti, Sânpetru şi Sântămărie), se ţineau posturi şi mai severe, aşa-numitele posturi negre, pentru căsătoria fetelor, vindecarea unor boli grele. Un post negru, cu suprimarea totală a alimentaţiei timp de 7 zile, câte o zi în 7 săptămâni la rând, se ţinea pentru dovedirea şi pedepsirea răufăcătorilor: hoţi, tâlhari. Persoana care ţine postul negru, de obicei o femeie iertată, se autoizola într-o cameră întunecoasă şi petrecea timpul în deplină curăţenie trupească şi sufletească (Moldova de Nord, Bucovina). Post negru se ţinea, uneori, şi în zilele de vineri şi miercuri pentru sănătatea şi prosperitatea familiei (Muntenia, Oltenia)”, a spus etnologul Maria Golban Șomlea.

Întreaga lună este plină de superstiții și de tradiții, care mai de care mai interesante. “Luna august este a şasea în calendarul roman cu început de an la 1 martie şi luna a opta în calendarele iulian şi gregorian cu început de an la 1 ianuarie. Din anul 8 Î. H., când luna a şasea a anului (Sextilis) devine luna a opta, poartă numele împăratului roman Augustus.În graiul românesc luna august se numea, zonal: August, Augustru, Maselariu, Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri), Secerar (luna secerişului) şi altele. Fiind o perioadă a anului încărcată cu numeroase şi importante activităţi economice ce se cereau a fi împlinite la timp şi cu mare rapiditate (secerişul, întreţinerea culturilor, coasa a doua a fânului), luna august are un număr relativ mic de sărbători (Ziua Ursului, Macaveii, Probejenie, Sântămărie Mare, Sântion de Toamnă)”, a adăugat Maria Golban Șomlea.

Postul este strict cu excepția zilelor de sâmbăta și dumninica când este dezlegare la untdelemn și vin, iar în 6 august credincioșii ortodocși au dezlegare la pește. De asemenea ei sunt sfătuiți să citească în fiecare zi „Paraclisul Maicii Domnului”

Praznicul poartă numele de Adormirea Maicii Domnului, pomenind trecerea Fecioarei  din această viaţă, cuvântul “Adormire” traducând grecescul Koimisis, care înseamnă adormirea întru moarte (de unde vine și cuvântul cimitir).

Acest post a fost fixat în secolul al V-lea, atunci când s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului. Durata postului era diferită la început: cei din Antiohia (oraș din Siria Antică) posteau o zi, în vreme ce la Ierusalim acest post ținea opt zile. Existau și creștini care posteau toată luna august, iar unii posteau în luna septembrie. O stabilitate a datei și a duratei postului s-a realizat în secolul al XII-lea, în anul 1166, la un sinod ținut la Constantinopol.

La fel ca şi în cazul Nașterii Maicii Domnului, sau în cazul Intrării în Biserică, nici pentru sărbătoarea din 15 august nu există referinţe istorice sau biblice.

Se spune despre copilul născut în această lună că:

• va fi frumos,   cu ochii mari, iubit de mai-marii lui, puţini la număr ca dânsul, aplecat la buna rînduială, la adevăr şi dreptate, cu bună înţelegere în viaţa sa
• părinţii nu-l vor iubi, de alţii va fi căutat şi îngrijit, iar faptele lui nu vor aduce mulţumire unora
• va avea mare mânie, va fi om vrednic şi va face lucrurile sale spornice, va avea mari norociri şi vrednicii
• va fi bun povăţuitor pentru alţii şi lucrător de multe lucruri bune, deştept, fără de nici un rău
• îi va plăcea mult dreptatea, cinstea şi mîndria şi va fi om voinic

Mănăstirile cele mai importante din Nord-Vest la care se fac pelerinaje în această perioadă sunt: Mănăstirea Nicula din Cluj, Mănăstirile Rohia și Moisei din Maramureș și Mănăstirea Bixad din Satu Mare

[stextbox id=”custom” caption=”CREDINŢE POPULARE, TRADIŢII, SEMNE – Ion Ghinoiu.”]

1 August – Scoaterea Sfintei Cruci, Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului; Macaveii (Macabeii)

Importanţa calendaristică a Sântămăriei Mari este subliniată de prefaţarea sărbătorii cu postul de două săptămâni (1-14 august), perioadă în care se organizează pelerinaje la mănăstirile care au hramul Sfintei Fecioare.

Această zi este numită şi Macaveiul stupilor, pentru că este ultima zi în care se mai poate aduna mierea, care, culeasă azi, capătă virtuţi miraculoase de vindecare.

O altă denumire a zilei este Macaveiul ursului, acum începând perioada de împerechere a urşilor. În această zi se ţine post pentru ca vitele să fie ferite de urşi, dar şi de boli.

6 August – Schimbarea la faţă; Probejenia

Sărbătoarea ortodoxă Schimbarea la Faţă a Mântuitorului, pe Muntele Taborului, a fost suprapusă pe o sărbătoare, deja existentă în calendarul popular românesc, Probejenia.

La Probejenie frunza codrului începe să-şi schimbe culoarea, de-acum iarba încetează să mai crească şi pleacă păsările migratoare.  În unele zone se crede că berzele pleacă spre ţările calde, ducând rândunelele pe spate, iar oamenii ţin sărbătoarea pentru ca păsările să ajungă cu bine.

[/stextbox]