Zona Metropolitană, o „afacere” foarte profitabilă pentru Cluj-Napoca

Cluj-Napoca şi-a luat partea leului în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare – pol de creştere Cluj-Napoca 2009-2015, plan care a putut fi realizat doar prin crearea în 2009 a Zonei Metropolitane Cluj, din care fac parte şi 18 comune. Ceilalţi membri ai ZMC nu au fost însă la fel de „competitivi” ca şi oraşul, care a inclus pe lista de finanţare pe europene prin PID, proiecte şi investiţii în valoare de nu mai puţin de 152 de milioane de euro.

De altfel, municipiul Cluj-Napoca este singurul pol de creştere nominalizat de către AM POR, în urma evaluării Interim a POR, ca exemplu de bune practici la categoria „Poli de creştere”, datorită portofoliului de proiecte finanţate şi a impactului acestora în dezvoltarea oraşului. Astfel, în urma licitaţiilor pentru proiectele realizate în cadrul Programului Operaţional Regional POR Axa 1.1. destinată polilor de creştere, s-au realizat economii de aproximativ 97 de milioane de lei, din aceşti bani fiind contractate lucrări pentru drumurile din Făget şi Lomb.

Citiți și: S-au asociat cu mult elan în urmă cu şase ani în Zona Metropolitană Cluj. Degeaba?

„Cam 90% din proiectele pe care ni le-am propus le-am făcut, de la parcul central, la locuinţe sociale, ambulatoriu la Spitalul Clujana, reabilitări termice ale blocurilor, ca să dau câteva exemple. Am avut un proiect nerealizat în ce priveşte extinderea liniei de troleibuz către Apahida”, spune Ovidiu Câmpean, director al Direcţiei Evenimente publice şi informare cetăţeni din primăria clujeană şi manager de proiect la cele mai importante dintre proiectele finanţate din fonduri europene.

Proiecte de milioane de euro

La o scurtă evaluare, pe lista PID-ului, Cluj-Napoca apare cu o mulţime de proiecte importante cum sunt: modernizarea liniei de tramvai, proiect finalizat, în valoare de 65 de milioane de lei, modernizarea tramei stradale de acces la zona industrială, proiect încă în derulare care cuprinde străzile Calea Baciului, Primăverii, Plopilor, Splaiul Independenţei, Emil Isac, George Bariţiu, Horea, Piaţa Gării, I.L.Caragiale, Căii Ferate, Decebal, Oaşului, Bulevardul Muncii, Căpitan Grigore Ignat, Regele Ferdinand, inclusiv patru poduri (Podul peste Canalul Morii, Podul Horea, Podul peste Nadăş, Podul peste valea Chintăului), lucrări de peste 73 de milioane de lei, termenul de finalizare fiind noiembrie 2015.

Tot prin PID au fost finanţate şi două proiecte mai puţin norocoase, cu foarte multe amânări şi întârzieri, şi anume sistemul de self-service de închiriere de biciclete şi modernizarea transportului public prin implementarea sistemului de ticketing. Şi acestea trebuie să fie gata în acest an, dar după ce s-au „fript” de mai multe ori anunţând termene care nu au mai fost respectate, acum oficialii primăriei, anunţă generic că vor fi gata până la finele lui 2015.

În derulare se mai află, în prezent, alte câteva proiecte mari: refacerea străzilor I.C. Brătianu, Memorandumului, Avram Iancu şi Moţilor, în cadrul proiectului Oraşul Comoară, lucrări în valoare de 21 de milioane de lei. De asemenea, construirea Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative, aşa numitul Buftea de Cluj, care din păcate s-a oprit la 65% din lucrări din cauză că firma de construcţii a intrat în insolvenţă. Valoarea finanţării este de 58 de milioane de lei. O altă investiţie pe bani europeni cuprinsă în PID este Centrul de sprijinire a afacerilor TEAM, proiect în valoare de 35 de milioane de lei.

Pentru viitor Cluj-Napoca se pregăteşte cu alte câteva proiecte importante. „În strategia la care se lucrează în prezent, noi avem ca proiecte propuse realizarea Someşului navigabil, proiect împreună cu ordinul arhitecţilor, refacerea Turnului pompierilor, achiziţionarea de mijloace de transport în comun, tramvaie, troleibuze, autobuze electrice, vrem să continuăm reabilitarea termică atât a locuinţelor, cât şi a clădirilor publice, de asemenea, etapa a doua de extindere a transportului public în zona metropolitană. În prezent, se lucrează la toate acestea, avem dezbateri, lucrăm şi la Planul de mobilitate urbană pe toată zona metropolitană, care va veni cu soluţii privind transportul, de la drumuri de legătură, cu centura de sud prioritară, piste de biciclete, iar acest plan ne va da proiectele prioritare pentru următoarea perioadă. Doar pe baza lui putem obţine finanţare pentru proiecte privind mobilitatea”, a mai spus Ovidiu Câmpean.

Comunele s-au mulţumit cu promisiuni

Din ZMC Cluj fac parte pe lângă Cluj-Napoca, comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borşa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tureni şi Vultureni, şi judeţul Cluj reprezentat prin Consiliul Judeţean. Iar promisiunile pentru primarii comunelor care au fost convinşi să intre în această zonă sunau foarte frumos în urmă cu circa 6 ani. Majoritatea au rămas doar promisiuni. Cel mai important proiect care s-a realizat, dar deocamdată doar parţial, este extinderea sistemului de transport public în comune limitrofe municipiului Cluj-Napoca. Vorbim aici de câteva linii de transport pe care Compania de Transport Public le operează către Floreşti, Baciu, Apahida, Chinteni sau Feleacu, această din urmă comună ieşind însă între timp din ZMC.

Consiliul Judeţean s-a concentrat pe proiecte sociale

Şi Consiliul Judeţean Cluj a avut şase proiecte realizate în cadrul PID. Cu excepţia construcţiei Parcului Tetarom IV la care s-a renunţat între timp, celelalte proiecte sunt: Centru Comunitar  Judeţean – Complex de Servicii Sociale Comunitare pentru Copii şi Adulţi Cluj, în valoare de 9.261.629, 59 lei, finalizat, Modernizarea şi dotarea centrului maternal Luminiţa, în valoare de 806.330, 29 lei, finalizat, Modernizare şi dotare Complex de Servicii pentru Recuperarea şi Reabilitarea copiilor cu handicap sever „Pinochio”, în valoare de 1.169.479, 00 lei, finalizat, Modernizare şi dotare Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Jucu, în valoare de 5.303.784, 79 lei, în implementare, realizat 48%, Parc industrial Tetarom I, în valoare de 69.136.932, 99 lei, în implementare, realizat 65%. Valoarea totală a investițiilor derulate de Consiliul Județean Cluj prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 1 se ridică la 85.678.156, 66 lei, urmare a rezilierii contractului de finanțare aferent proiectului Construire Parc industrial Tetarom IV.

Pentru 2014 – 2020 structura de Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) nu va mai exista. Noile documente de programare, respectiv Programul Operațional Regional 2014 – 2020, aprobat de Comisia Europeană în 23 iunie 2015, prevede, Sprijinirea dezvoltării urbane durabile (Axa prioritară 4), dar nu doar pentru cei 8 poli de creștere, ca și până acum, ci pentru toate municipiile reședință de județ, cu excepția municipiilor Tulcea și București. Astfel, actualul Pol de Creștere Cluj-Napoca va intra în competiție pentru accesarea fondurilor cu toate celelalte 38 de municipii reședință de județ. Pentru identificarea proiectelor ce urmează a fi depuse la finanțare, respectiv pentru actualizarea documentelor strategice pentru Polul de Creștere Cluj-Napoca pentru perioada 2014 – 2020, Compania URBASOFIA – firmă de urbanism, dezvoltare regională și consultanță, contractată de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în prezent, elaborează Strategia de Dezvoltare Integrată a Zonei Metropolitane Cluj. Această strategie va înlocui PIDU, ca și document, pentru următoarea perioadă de programare. Potrivit noilor reglementări legislative însă, Consiliul Județean Cluj nu mai poate depune spre finanţare proiecte pe această axă.

[stextbox id=”custom”]

Nerealizări

Pe lângă proiectele realizate sau în curs de realizare însă există în PIDU, atât la nivelul Cluj-Napoca, cât şi la nivel judeţean, proiecte care nu au fost nici măcar începute. Vorbim despre: Centura de ocolire sud

Dezvoltarea unui nod intermodal în zona Gării

Dezvoltarea unui nod intermodal în zona aeroportului

Construirea unui spital regional de urgenţă

Dezvoltarea aeroportului internaţional Cluj-Napoca, pista de 3.500 m.

[/stextbox]