Virgil Pop, consilier DJCPN: „Este inadmisibilă intervenția pe o singură fațadă a unei clădiri istorice”

Ritmul foarte lent în care se desfășoară „marea refațadizare” a Clujului ar avea ca principală cauză nesimțirea și „gândirea țărănească” a proprietarilor de clădiri care par să nu înțeleagă semnificația cuvântului „coproprietate”, este de părere Virgil Pop, consilier la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj (DJCPN).

„Întotdeauna apare cineva care nu poate, sau nu vrea să plătească și atunci ceilalți locatari nu demarează proiectul. De regulă, din nesimțire sau dintr-o anume gândire țărănească prin care omul crede că proprietatea este unică, demararea lucrărilor este încetinită. La noi nu se înțelege ideea de coproprietate și de parte-indiviză comună, un concept al civilizației urbane, ori noi se pare că suntem în continuare, în mod tradițional, o civilizație rurală. Categoric trebuie să treacă multe generații să schimbăm această gândire, dar problema este dacă din patrimoniu vom mai avea ce păstra până se ajunge la conștiința patrimoniului. Același dezastru se întâmplă la sate, unde se distruge cumplit patrimoniul din cauza mentalității că astăzi originea țărănească este percepută ca rușine, nu ca mândrie”, a explicat Virgil Pop pentru Transilvania Reporter. 

O altă problemă care creează mare confuzie, spune Virgil Pop, este neînțelegerea faptului că o fațadă în zonă protejată este o unitate asupra căreia se intervine într-o singură etapă. Asta înseamnă că un proprietar nu poate să își renoveze o bucățică de fațadă zicând că e fațada lui. „Fațada este parte-indiviză comună și toți coproprietarii sunt responsabili pentru fațadă chiar dacă ei nu au ferestre pe fațada respectivă. Atunci pentru o intervenție de acest gen se întocmește un proiect, se supune avizării, se dă aviz și abia apoi se poate acționa. Faptul că mulți proprietari vor să se miște mai repede și se apucă să își repare singuri fațada, în regie proprie, nu este legal. Faptul că Primăria somează proprietarii anumitor clădiri să își întrețină fațada este perfect legal, dar asta nu înseamnă că le spune să își întrețină fațada fără respectarea legislației. Legislația e foarte clară: în zonă protejată se intervine în baza unei documentații”, precizează consilierul la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Cluj.

Potrivit lui Virgil Pop, există multe firme în Cluj care se ocupă de refațadizări și dacă proiectele care se prezintă la avizare sunt bune, primesc avizul. Dar, de multe ori, sunt și firme cu persoane atestate în echipă care prezintă proiecte slabe și care fac concesii mari beneficiarilor. „De regulă, aceste lucrări suferă de faptul că privesc un fragment dintr-o fațadă. Este inadmisibilă intervenția punctuală pe o fațadă. Nimeni nu e proprietar pe bucata de fațadă unde are el geamul. Această confuzie este mereu făcută și am văzut-o la diverși comercianți care se apucă și își zugrăvesc jumătate din fațadă. Amendarea lor ar trebui făcută de Primărie, dar uneori chiar Primăria îi împinge la aceste lucrări incorecte prin somațiile pe care le face”, afirmă Virgil Pop.

Specialistul a mai dat exemplul clădirii situate pe strada Memorandumului nr.3 ale cărei bucăți de tencuială au căzut la începutul acestei săptămâni, ceea ce a necesitat intervenția echipajelor de pompieri. „Clădirea aceea avea un proiect de renovare avizat, cred, de un an de zile. Din păcate, pompierii au început să intervină cu ranga în detaliile arhitecturale pentru a evita un pericol. Nu era cazul de așa ceva. Proprietarul trebuia să își ducă la bun sfârșit proiectul pe care îl avea deja.

Esența este că această grabă nu scutește pe nimeni de respectarea legislației, iar intervențiile de urgență creează mai mult confuzii. Nu se justifică întotdeauna intervenția pompierilor. Asta nu înseamnă protecția patrimoniului”, a transmis Virgil Pop.