Vákár István, preşedintele interimar al CJ Cluj: „Groapa de stocare de la noul CMID este deja depăşită ca tehnologie”

Reporter: V ă apropia ţ i de un an la conducerea CJ. Cum a ţ i evalua activitatea de p â n ă acum?

Vákár István: E o întrebare bună, pentru că dacă facem un pic de istorie, am acceptat această funcţie pentru şase zile pentru a debloca o situaţie existentă atunci în instituţie. Apreciez că acum după aproape un an lucrurile tind să meargă spre bine. Foarte multe proiecte s-au deblocat, am făcut altele noi, totul e mai liniştit. Acesta a fost şi scopul meu când am venit într-o instituţie publică, să existe deschidere, toată lumea să aibă acces la informaţie, pentru că atunci nu mai sunt suspiciuni. Am reuşit în bună parte să ating acest scop de echilibrare a sistemului, dar mai avem foarte multe lucruri de făcut.

De exemplu, când s-a văzut primarul Clujului în Consiliul Judeţean? Eu nu îmi amintesc de 3-4 mandate să fi fost aici şi să şi cădem la un acord.  Am reuşit şi pe partea de cultură să facem mai mult, au fost acţiuni bune ale CJ. Din păcate politizarea şi folosirea unor sincope în detrimentul imaginii contribuie la faptul că încă planează o imagine mai puţin bună asupra consiliului. Dar am fost mândru să văd că la invitaţia mea a venit familia princiară în Cluj, că la acel eveniment într-adevăr crema Clujului a umplut o sală. Avem soluţii pentru destul de multe dintre probleme, poate e bine să fim un pic mai hotărâţi şi încercăm să conducem spre binele oamenilor.

– Exist ă c â teva proiecte importante care bat pasul pe loc. Unul ar fi centrul de de ş euri. Ce se î nt â mpl ă cu acest proiect?

– Acea fabrică de deşeuri se poate finaliza anul aceasta. Partea cealaltă a proiectului, groapa de stocare, trebuie să spun că a trecut aşa deja aşa mult timp încât este deja depăşită. A face o groapă de stocare, pe care apoi să o acoperi cu pământ, când există incineratoare, lichefiatoare, tot felul de alte tehnologii, care acum şi în viziunea UE încep să fie finanţabile, cred că putem aplica vorba nebănuite sunt căile Domnului. Poate prin întârzierea asta, pe care sigur nu ne-am dorit-o, poate vom ajunge la o formulă mult mai modernă, decât ceea ce s-ar fi făcut dacă proiectul mergea fără probleme. Am deschis mai multe căi de discuţie inclusiv cu finanţatorul, dar merge încet. Ne-am gândit şi la posibilitatea de a încărca cu acel incinerator, care nu este foarte scump, chiar firma care va câştiga licitaţia pentru gestionarea acestui centru de deşeuri, pentru că aici există foarte mult material reciclabil care are valoare, aduce nişte bani frumoşi. Din această gestiune, conform actualului proiect, ei ar trebui că în faza a doua să construiască o a doua celulă foarte mare, care nu văd să se justifice.

– Solu ţ ia de avarie este deci o ramp ă temporar ă , recent aprobat ă ?

– Este o rampă temporară care într-o gestiune bună la momentul pornirii CMID-ului poate să fie goală. Este o soluţie viabilă, nu are de ce să se stocheze gunoiul sub pământ. Noi în curând semnăm contractele pentru închiderea rampelor neconforme şi asta e un lucru foarte bun pentru că acolo avem infringementul, nu la povestea asta cu centrul noi.

– Care sunt problemele pe care le î nt â mpina ţ i î n colaborarea cu aeroportul. S-a pierdut un proiect important, intermodalul, acum exist ă un proces la Bucure ş ti privind actele adi ţ ionale la pista aeroportului, iar reprezentan ţ ii aeropotului au declarat c ă a existat un raport neadev ă rat trimis de CJ. Care este situa ţ ia din perspectiva CJ?

– Premiza de la care pornim este că eu respect viziunea şi insistenţa, câteodată dusă la limita, limitelor legii, managementului aeroportului. Dar trebuie să mă ţin de lege, peste asta nu pot trece. Cât priveşte raportul inexact despre care vorbim în cazul procesului de la Bucureşti, nu mă por erija în judecător. Dar după părereea mea nu are dreptate nici una, nici altă parte dreptate. Trebuie ca părţile să discute atât de mult până ajung la ceva constructiv. Din păcate însă acest lucru merge foarte greu între aeroport şi aparatul de specialitate al CJ. Acest aparat are datoria prin statut să vegheze asupra legalităţi. Legalitatea de multe ori impietează asupra vitezei şi a viziunii proiectelor, asta e inerent. Aici ar trebui undeva să fim mai buni în arta retoricii ca cele două părţi în război să ajungă la ceva constructiv. Este greu, eu pot lucra cu ambele părţi în parte, înţeleg logica fiecăreia dintre ele, problema e când se întâlnesc cele două părţi că ies scântei.

Cât priveşte proiectul transportului intermodal, am cerut aeroportului să obţină semnăturile participanţilor pentru a vedea cu adevărat că proiectul e elibil. După părerea mea, greşeala proiectului vine din naşterea lui, pentru că dacă atunci, înainte de a se face studiul de fezabilitate s-ar fi făcut înţelegerea privind asocierea între parteneri nu am fi ajuns la această situaţie. Am văzut pe siteul Uniunii că nici un asemenea proiect nu s-a depus. Această deschidere de proiecte a fost pentru CFR, căi ferate, noi am vrut să ne lipim de ei, şi s-a politizat subiectul degeaba. Le-am spus celor de la aeroport să meargă la minister şi la CFR să obţină semnarea contractului de finanţare, dar nu l-au semnat. Dar dacă semnam, ne puteab trezi în situaţia că rămâneam singuri pe finanţare, aşa cum s-a întâmplat la proiectare, când am contribuit cu 800.000 de euro doar noi, fără ceilalţi parteneri. Dar dincolo de patriotismul local, că sigur că îmi pare rău că nu se face un proiect frumos pentru Cluj, ce rost are un asemenea proiect de 70 de milioane de euro care duce la o linie de tren care merge cu 30 de kilometri la oră.

Bineînţeles că ne-am bucurat că am fost prinşi cu o sumă mare şi în master plan, inclusiv pentru dezvoltare aeroport, dar acum UE nu ne-a acceptat documentul şi acesta este în lucru la minister. Dacă rămânem prinşi în acest plan, foarte bine, mergem mai departe şi nu ne vom chinui cum am făcut la pistă să dăm majoritatea fondurilor din bugetul judeţului. Dar să abordăm problema şi altfel. Cât la sută dintre locuitorii judeţului circulă cu avionul? Şi nu spun asta pentru că nu am nevoie de aeroport, dimpotrivă ştim că e important pentru că e singura poarte de intrare internaţională. Şi cât la sută merge pe drumurile judeţene? Deci nu pot fi incorect, nedrept şi să angajez bugetul la asemenea cheltuieli.

– Cum merg lucr ă rile la drumurile jude ţ ene, pentru c ă recent s-a aprobat ş i un master plan?

– Master planul e un document strategic care se poate îmbunătăţi. Din păcate, acel pachet de drumuri licitat cu Kiat este cu probleme, avem proces cu ei, este blocat, dar noi avem câştigătorii licitaţiei pe întreţinere ceea ce e un lucru deosebit. Pentru că avem nevoie ca acel covor asfaltic să existe şi să fie întreţinut, pentru că să fim serioţi pe drumurile judeţene nu circulă tancuri. Nu ne trebuie acele proiecte megalomanice cu jumătate de metru de strat de piatră, cu tot ce a a adus de exemplu acest proiect greşit la Fizeşu care a generat costuri suplimentare imense. Noi trebuie să găsim formula cea mai scurtă să facem cât de mulţi kilometri de drum, bani am alocat destul de mulţi.

– A ţ i avut ş i c â teva demisii de directori importan ţ i din institu ţ ie? A ţ i ocupat acele posturi, mai vine lumea la concurs?

– Avem interimate la acele departamente, dar lumea chiar dacă vine la concurs în momentul în care i se comunică salariul am avut neplăcuta surpriză să zică că nu încheie contractul pentru că sunt prea puţini bani pentru acea răspundere, acel stres şi nivel de pregătire care se cere. Dar suntem transparenţi la acest capitol, orice post e pe siteul instituţiei, în ziare, inclusiv pe pagina proprie de facebook le promovez ca să vină cei interesaţi. Director pe juridic nu este, am demarat concurs pentru arhitect-şef şi director general economic, funcţionalitatea e asigurară, dar trebuie ca oamenii să fie pe post. În afară de salariile mici încă influenţează posibilii candidaţi şi imaginea instituţiei, oamenii, inclusiv din partid îmi spun că acolo e un risc mare.

– Ce priorit ăţ i sunt pentru acest an?

– Prioritatea numărul zero sunt drumurile, la fel de prioritară este rezolvarea pe cât posibil a sistemului de deşeuri, de asemenea, începerea lucrărilor la Ic Ponor care s-au deblocat şi vom avea un antreprenor, vom aveam închiderile de rampe şi partea de întreţinere a drumurilor. Sigur şi aeroportul, unde avem devierea Someşului, exproprieri, bani, procese, lucruri care vor dura, dar oricum pista de 3.500 e o chestiune de vizune pentru când va fi nevoie, în momentul acesta nu e stringent.