Universitățile Stanford și UCLA s-au cutremurat în fața a 11 studenți clujeni de la UTCN

Andrea Dező (stânga) și Bianca Pîrv (dreapta) lângă impunătorul turn care le-a adus locul 1 la concursul din Anchorage, Alaska. (Foto: Radu Hângănuț)

Dintr-un mic laborator al Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) 11 studenți au pornit spre Alaska. Nu au avut de înfruntat ghețari sau furtuni și nici nu au descoperit pământ nou în aventura lor. În schimb, au câștigat concursul Seismic Design Competition devansând echipe ale unor universități de renume mondial precum UCLA, Stanford sau University of California-Berkeley ale căror proiecte nu s-au putut compara cu structura de 29 de etaje din lemn de balsa a clujenilor care a rezistat eroic în lupta cu trei cutremure.

În laboratorul din incinta Facultății de Cosntrucții din cadrul UTCN în care cei 11 studenți și-au realizat lucrarea, căldura este aproape insuportabilă. Asta însă nu a stat în calea ambiției tinerilor cercetători de a câștiga prestigiosul concurs de design seismic la care cu un an în urmă o altă echipă a universității câștigase bronzul, la Seattle. Pentru 2014, provocările au fost altele, la fel și planurile. Încă de la prima ședință a studenților, coordonatoarea Bianca Pîrv a avut grijă ca ai săi colegi să nu uite motivul pentru care muncesc: locul 1. Dovada dăruirii s-a văzut încă de la „turnul-ciornă” în vârful căruia trona cifra 1, sculptată în lemnul de balsa.

După mai bine de jumătate de an de muncă și nopți petrecute în fața computerelor, tinerii aventurieri au împachetat cu mare grjiă turnul de 29 de etaje și doar 700 de grame în îmbinările căruia se aflau toate speranțele echipei.

„Am avut mari emoții cu transportul lui. Am construit o structură separată care să îl protejeze, am scris pe cutie <<Fragil>> în toate limbile. Din fericire a ajuns cu bine”, spune Bianca.

Foto: Radu Hângănuț

Concursul a avut trei etape de testare în cadrul cărora structura fiecărei echipe din cele 29 participante a fost supusă la câte trei cutremure.

„Sesiunea de testare a presupus ca fiecare structură să treacă prin trei cutremure. La primele două două se măsoară deplasarea și accelerația de la partea superioară a structurii iar la cel de-al  treilea cutremur generat artificial de masa vibrantă, structura trebuie doar să reziste. Din 29 de echipe, structura noastră a rezistat alături de alte 14”, explică Bianca Pîrv, coordonatoarea echipei.

Cum lemnul de balsa a fost materialul de construcție impus în concurs, cheia succesului a ținut de priceperea tinerilor arhitecți clujeni.

„Această construcție este atât de rezistentă datorită sistemul structural adoptat. Am adoptat sistemul contravântuirii în X iar pe colțuri avem stâlpi compuși din patru elemente. În plus, pentru a putea prelua încărcările orizontale din seism am aplicat și niște contraforți care împiedică fofercarea strcturii din bază”, mai spune Bianca.

Chiar dacă cei 11 sunt în primul rând studenți, tinerii cercetători au găsit timp atât pentru studiu cât și pentru proiect. Până la varianta finală alte patru machete au fost construite, una dintre ele fiind încă păstrată în laborator.

„Mai mult a durat până ne-am dat seama cum se face și cum putem evita greșelile frecvente. A fost destul de dificil să fim și la facultate și aici, unde lucram câte 5-6 ore pe zi. Lucram în echipe mai mici, astfel încât tot timpul era cineva aici. La prima machetă am lucrat o lună și acum nu înțeleg ce ne-a luat atâta timp pentru că structura finală am terminat-o în mai puțin de o săptămână. Lucram și 16 ore pe zi, până noaptea”, spune Andrea Dező, una dintre studentele care a participt la proiect.

Profit dublu față de turnul UCLA

Clasamentul final s-a realizat în funcție de profitul pe care fiecare construcție îl poate genera într-un an. Astfel, turnul clujean a ajuns la un proft anul de peste 760 de mii de dolari, în timp ce ocupanții locului doi au avut puțin peste 430 de mii de dolari.

„Modalitatea de departajare a echipelor era în funcție de profitul anual al clădirii. În primul rând, se calcula în funcție de greutatea structurii care ar fi valoarea de investiție, după care se evalua suprafața închiriabilă. La noi, etajele superioare sunt mult mai rentabile. Se mai calculează care ar fi pagubele  produse de un eventual cutremur. Am avut și posibilitatea obținerii unor bonusuri pentru prezentare, arhitectură și poster, unde am fost la înălțime, pe primul loc”, adaugă Bianca Pîrv.

Puternicul turn clujean a fost doborât doar la cererea echipei, care a acceptat ca proiectul lor să fie trecut printr-un seism devastator astfel încât problema transportului spre casă să nu mai existe și concurenții să aibă de supravegheat doar trofeele.

„E o experiență din care ai foarte mult de învățat. Concursul le-a dat studenților șansa să vadă și să gândească un proiect de la A la Z și să proiecteze un proiect structural. Am verificat fiecare structură și am tras anumite învățăminte.  Sper ca această performanță, trecută în CV-ul lor, să îi ajute la găsirea unui job cât mai bun și să fie o departajare în favoarea lor. Am vrut să reușim o performanță mai bună ca și anul trecut. Ambiția a fost să câștigăm chiar dacă locul 1 era un vis. După concurs am văzut și Alaska și pot spune că după ce am câștigat acolo e chiar mai frumoasă”, încheie coordonatoare echipei, Bianca Pîrv.

Pentru reușita proiectului, Bianca, Andrea și colegii lor au petrecut chiar și câte 16 ore zilnic în laborator (Foto: Radu Hângănuț)