Ultimele zile de glorie?

Factorii de decizie care ar fi putut să intervină pentru salvarea Muzeului Farmaciei, respectiv actualul Ministru al Culturii și Primăria Cluj-Napoca, s-au angajat că vor soluționa situația clădirii, dar…s-au răzgândit. Cel puțin aceasta este impresia pe care o au majoritatea celor care au urmărit evoluția acestui caz, atât oameni obișnuiți pentru care muzeul reprezintă un simbol în oraș, cât și persoane direct implicate. „Acest muzeu are o importanță extraordinar de mare într-o perioadă în care toate muzeele Clujului se duc pe apa sâmbetei. Așa se duce și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Colecția de Istorie a Farmaciei care funcționează în cea mai veche farmacie a Clujului, farmacie de secol XVI, de 62 de ani Muzeu al Farmaciei, un muzeu cu un patrimoniu foarte bogat, la fel de valoros ca al altor muzee din restul lumii”, a precizat pentru Transilvania Reporter, Radu Crișan, unul dintre foștii ghizi ai Muzeului.

Transilvania Reporte a prezentat mai multe articole pe această temă în numărul 602 al săptămânalului:

Soarta Muzeului Farmaciei, încă incertă. Instanţa a amânat pronunţarea până în 14 martie

Top 10 de văzut la Muzeul Farmaciei

Clujenii nu vor să piardă Muzeul Farmaciei

La fel ca pentru mulți alți clujeni, Muzeul Farmaciei este și pentru Radu Crișan un loc de suflet. Începând cu anul 2001, de când a început să lucreze în acest muzeu și până a cedat locul actualei responsabile de Colecția de Istorie a Farmaciei, muzeograful Ana-Maria Gruia, Radu Crișan a fost ghid pentru mulți turiști și localnici dornici să afle tainele farmaciei medievale. În ultimii ani, fascinantul loc a fost popularizat prin numeroase evenimente. De asemenea, la sfârșitul anului 2015, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a inițiat petiția „Salvaţi Colecţia de Istorie a Farmaciei din Cluj-Napoca”, semnată de peste 2000 de persoane. „Facem apel în mod special către cei cărora le pasă şi nu le este totuna că mai dispare un muzeu din patrimoniul naţional. Vă cerem să ne sprijiniţi pentru ca autorităţile locale să prioritizeze negocierile cu cei care au revendicat şi câştigat în instanţă această clădire monument şi să ne susţineţi în demersul nostru de salvare a acesteia şi a Colecţiei de Istorie a Farmaciei. Din păcate, dreptul de preemţiune, pe care Primăria Cluj-Napoca şi-l exercită în prezent pentru achiziţionarea parţială a clădirii, expiră la sfârşitul anului. Mai mult, neofertarea întregului spaţiu îngreunează negocierile, iar noi am ajuns să fim presaţi cu evacuarea iminentă. Acestea sunt motivele pentru care recurgem şi la această formă de susţinere, după zecile de memorii trimise de când ne confruntăm cu situaţia respective”, transmiteau autorii petiției în luna noiembrie a anului trecut.

„Mă doare sufletul să spun că există primari și miniștri care nu au călcat în acest loc și nu știu ce înseamnă acest muzeu. Te duci până la ușa ministrului și secretarul de stat te scoate afară și îți spună că domnul ministru nu are bani. O salvare ar putea veni din mediul privat și atunci am scăpa de toate. Dar așa suntem obligați să stăm cu portăreii la ușă și să fim amenințați cu evacuarea. Este o totală nebunie ce se întâmplă. Acesta este locul cel mai potrivit pentru muzeu și degeaba primim o căsuță pe nu știu unde. Ce simbolistică ar mai avea? Mulți clujeni intră în muzeu doar la Noaptea Muzeelor, dar turiștii străini, nu știu cum fac, dar întotdeauna ne găsesc”, precizează  Radu Crișan, arătându-se îngrijorat că la o eventuală mutare a muzeului, mobilierul de secol XVII-XVIII, foarte fragil, ar putea să se dezmembreze.

Cu referire la acest aspect, muzeograful Ana-Maria Gruia a declarat pentru Transilvania Reporter: „Colecția de Istorie a Farmaciei și-ar pierde enorm de mult din valoare dacă ar fi scoasă din mediul actual care păstrează structura și tot ce înseamnă pictură murală, mobilier pictat, laborator amenajat la subsol. În plus, e vorba de un stres extrem de mare asupra obiectelor de patrimoniu în sine, deci orice mutare riscă să distrugă și să strice. Mobilierul ar trebui dezasamblat și mai sunt și toate eprubetele și recipientele de sticlă și de porțelan, sau cele foarte grele precum mojarele de fontă extrem de greu de transportat. Asta mi s-ar părea o mare pierdere: despărțirea de vechea farmacie. Un investitor privat ar fi o salvare temporară, dar nu știu cât de rentabil ar fi pentru el să mențină un muzeu. Mă tem că ar organiza altceva într-un spațiu cu o locație atât de bună. Petiția este pe rol, între timp continuăm să facem expoziții temporare, evenimente tematice, promovare online și apelăm la toate resursele imaginației pentru a păstra viu interesul față de acest muzeu”, a spus Ana-Maria Gruia. Vedem, astfel, că până și sub presiunea notificărilor de evacuare Muzeul Farmaciei continuă să stea în picioare.

Expoziția „Harry Potter şi adevărata istorie a farmaciei” este doar unul dintre evenimentele recente pe care muzeul le-a organizat pentru a atrage un public cât mai divers. Mai mult, în cursul zilei de sâmbătă, 27 februarie în cadrul unui alt eveniment, vizitatorii au avut ocazia să inventeze propria poțiune de dragoste și să câștige premii constând în sticluțe cu ingredientele Elixirului Dragostei. Anul trecut, în luna mai, un alt eveniment intitulat „Istoria îngrijirii dinților”, organizat în contextul Anului European al Patrimoniului Industrial și Tehnic, venea în întâmpinarea publicului. Expoziția era însoțită de un traseu tematic prin colecția de istorie a farmaciei, dar şi prin cea de aparatură medicală, astfel încât vizitatorii să poată vedea aparatură și tehnică medicală din Colecţia de Istorie a Farmaciei, dar și obiecte actuale din instrumentarul cabinetelor stomatologice.

[stextbox id=”custom”]

Negocieri

Unul dintre moștenitorii clădirii Muzeului Farmaciei, care nu a dorit să-i menționăm numele, a declarat pentru Transilvania Reporter că, recent, nu a mai fost contactat de nimeni din partea Ministerului Culturii sau a Primăriei Cluj-Napoca în vederea reluării discuțiilor sau negocierilor cu privire la clădirea care adăpostește Muzeul Farmaciei din Cluj. „Au existat unele promisiuni verbale din partea ministerului în cursul anului trecut, însă în prezent nu am nicio noutate și nimic concret pentru că nu am mai fost apelați. Când am dus actele la Primăria Cluj-Napoca pentru a le oferi dreptul de preemțiune, în timpul negocierilor, nici nu știau ce înseamnă acest drept preferențial. Așadar nu mai știu ce să cred. Uneori mă mai sună doamna director de la muzeu, dar pot să vă spun că nu s-a mai plătit chiria din 2013 și chiar nu mai avem dispoziția să vorbim cu oameni care nu își achită datoriile, sau dacă plătesc această chirie, o plătesc cu sub un leu metrul pătrat. Am primit oferte pentru acel spațiu și din partea unor clienți din mediul privat, deci avem mai multe posibilități. Este posibil nici să nu vindem casa”, a spus unul dintre moștenitorii Casei Hintz.[/stextbox]

Urmăriți o galerie foto realizată de Dan Bodea.