Trenurile morții fluieră în gările județului Bistrița-Năsăud

Trecerea la nivel cu calea ferată din localitatea bistrițeană Susenii Bârgăului, locul unde CNCF plănuiește, în al doisprezecelea ceas, să amenajeze o instalație cu avertizare luminoasă și sonoră.

Poate părea neverosimil, dar este cât se poate de adevărat: în județul Bistrița-Năsăud nu există nicio trecere de cale ferată cu bariere ! În acest context accidentele rutiero-feroviare au ajuns o parte din cotidianul bistrițean. Patru persoane au murit în ultimii doi ani și numeroase altele au fost rănită.

Trenurile care tranzitează zona sunt un coșmar, în special pentru șoferii de cursă lungă. Chiar în seara de marți spre miercuri, autotrenul condus de un șofer turc a fost lovit în plin de o garnitură de tren care venea din Budapesta, după ce șoferul a ignorat semnalele luminoase, sau nu le-a văzut.

Cam toate accidentele se desfășoară după același scenariu: șoferul ajunge la trecerea de cale ferată, ignoră indicatoarele, încetinește cât să nu își lovească mașina în denivelare și trece nepăsător. Uneori însă, în această rutină intervin brutal zeci de tone de fier care mătură orice le stă în cale. Majoritatea nu sunt trenuri de mare viteză, nici trenuri de marfă, ci garnituri bătrâne și istovite, care, însă, deși sunt limitate la mai puțin de 40 km/h, sunt capabile să mute un autotren mai bine de 20 de metri pe șine și să curme vieți.

Ce cred șoferii despre această situație, ce planuri (n-)au autoritățile pentru remedierea ei dar și cât de periculoasă este munca unui conductor de tren, care la fiecare kilometru riscă să lovească o mașină, aflați într-o analiză realizată de Transilvania Reporter.

Cinci accidente, opt victime dintre care doi morți și pagube materiale de sute de mii de lei; acesta este bilanțul accidentelor produse la cele 179 de treceri la nivel cu calea ferată din Bistrița-Năsăud în anul 2012. În 2013, încă doi bărbați au murit loviți de tren și numeroase TIR-uri fac cunoștință cu locomotivele românești.

În reședința județului, Bistrița, mașinile sunt frecvent izbite de tren, dar vinovat pare să nu fie nimeni. Șoferii ignoră cu bună știință indicatoarele, dovedindu-le zi de zi inutilitatea, administratorul drumului se scuză și spune că trecerile de cale ferată nu sunt responsabilitatea lui, Compania Națională a Căilor Ferate cunoaște situația dar nu a făcut nimic zeci de ani, Poliția se mulțumește să constate și să atragă atenția, în timp ce conductorii de tren suflă și în iaurt în timpul serviciului.

Cu trenul prin mijlocul orașului

Cu ani în urmă, în municipiul Bistrița în Consiliul Local se dezbătea un proiect de construire a unor linii de tramvai care să tranziteze orașul din capăt în capăt. Chiar dacă ideea s-a stins, un soi de tramvai Bistrița tot are. Trenul personal care leagă Bistrița de Bistrița-Bârgăului trece de câte șase ori, zilnic, prin oraș, unde chiar are trei stații. De la intrarea în Bistrița și până în ultima stație, calea ferată se interesectează cu trei străzi: drumul de centură, strada Ioan Slavici și strada Cuza Vodă.

Chiar dacă traficul este intens în aceste zone, la niciunul dintre pasaje nu există barieră sau semi-barieră. Există în schimb accidente și ar exista mai multe dacă conductorii de tren nu ar circula cu 4-5 km/h, astfel încât să poată evita orice obstacol de pe șine.

În restul județului situația nu este cu nimic mai bună.  Chiar dacă Bistrița-Năsăud este tranzitată de drumul european E58, bariere lipsesc cu desăvârșire, doar indicatoarele anunțându-i pe șoferi că șoseaua se intersectează cu șine de cale ferată.

În partea de nord a județului, situația este cu atât mai gravă cu cât zona este tranzitată de trenuri Inter Regio care fac legătura cu Moldova sau București. Aici, există, din loc în loc, treceri de cale ferată dotate cu avertizare luminoasă, așa cum se întâmplă și în Năsud, Beclean sau în Sărețel, un important nod feroviar al Transilvaniei.

„Știu sigur că m-am asigurat, nu știu cum nu am văzut trenul”

Așa începe mărturia lui Ioan Prașca, șofer profesionist de aproape 40 de ani. Ani de zile a făcut chiar și curse internaționale, șofer pe TIR fiind, și a fost un conducător auto exemplar. Cu câțiva ani înainte de a ieși la pensie, s-a angajat ca șofer pe un autocar al firmei bistrițene de cablaje Leoni, pentru care, zilnic, ducea și aducea de la serviciu muncitori. Într-o zi însă, liniștea și rutina i-au fost zdruncinate de „trenul de Bârgău”. Chiar dacă trenul avea o viteză foarte mică, autocarul condus de Ioan Prașca a fost lovit și târât câțiva metri pe șine și puțin a lipsit ca mașina să se transforme într-un imens sicriu pentru cei 50 de pasageri.

Șoferul s-a ales cu un dosar penal după ce unul dintre pasageri a necesitat spitalizare, însă recunoaște că a fost norocos să scape doar cu atât.

„Era miezul zilei. Am oprit, m-am uitat în stânga, în dreapta și am pornit. Știu sigur că m-am asigurat. Dar… m-am lovit, nici nu știu de unde a venit, nu-mi explic cum de nu l-am văzut. Dacă ar fi fost barieră cu siguranță nu se întâmpla asta. Dar a fost vina mea. Pur și simplu nu l-am văzut, chiar dacă era miezul zilei”.

De altfel, așa încep toate mărturiile șoferilor loviți de tren în Bistrița-Năsăud. Majoritatea se scuză spunând că nu știau că prin zonă chiar trec trenuri.  Alții nu sunt atât de norocoși și nu mai apucă să-și explice inconștiența în fața polițiștilor.

Nimigea de Sus, 19 iulie, 2013. În aceeași zi în care un TIR era lovit în localitatea Livezile de trenul personal Bistrița – Bistrița Bârgăului, la Nimigea se demonstra încă o dată cât de nesigure sunt pasajele de cale ferată din acest județ.  Trei bistrițeni, muncitori în construcții, se întorceau spre casă, de la muncă, însă drumul le-a fost oprit de trenul Regio Ilva Mică – Dej, care le-a târât mașina mai bine de 150 de metri pe calea ferată. Pentru doi dintre pasageri, automobilul rupt literalmente în două le-a devenit mormânt, cea de-a treia victimă fiind transportată de urgență la Cluj, după ce în urma impactului a fost proiectată prin parbriz, la câțiva metri de mașină.

De la Crucea Sfântului Andrei, Dumnezeu cu mila

Puse față în față cu coliziuni tot mai frecvente care implică trenuri și mașini, autoritățile pasează responsabilitea dintr-o parte în alta. Cum accidentele s-au înmulțit în ultimul timp și șoferii par din ce în ce mai siguri pe ei că pot păcăli trenurile, IPJ Bistrița a solicitat ca zonele în care șoseaua se intersectează cu calea ferată să fie prevăzute cu bariere.

„IPJ B-N a propus administratorilor drumurilor şi administratorilor de cale ferată instalarea de bariere sau dispozitive automate, îndeosebi la trecerile la nivel cu str. Ioan Slavici, str. Lucian Blaga, din Bistriţa, DN17 în Livezile şi Susenii Bârgăului, DJ 172 Beclean –Figa, DC 40B Nimigea de Jos şi Nimigea de Sus”, spune Antonela Pop, purtătoarea de cuvânt a IPJ B-N.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, în a cărui administrare se află șosele de pe raza județului, aruncă pisica în curtea Companiei Naționale a Căilor Ferate, declarând cu non-șalanță, că deși Poliția le-a solicitat în mai multe rânduri instalarea unor bariere la pasajele de cale ferată unde traficul este mare, ei nu răspund de această porțiune de drum: „Noi nu avem nicio responsabilitate pentru trecerile la nivel cu calea ferată. Orice lucrări pe care noi le facem se opresc în dreptul crucii Sfântului Andrei”, a declarat pentru Transilvania Reporter, șeful Serviciului de Administrare a Drumurilor Județene, Alexandru Orțan.

Confruntată cu această realitate, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA anunță că instalarea de bariere la pasajele rutiere care se interesectează cu căile ferate pe raza județului Bistrița-Năsăud se va realiza chiar anul acesta și va viza zonele cu trafic intens.

Conductorii de tren, campioni la slalom printre mașini

Cum inițial era destul de greu de înțeles cum este posibil ca un tren care se deplasează cu 20 km/h să facă atâtea victime și cum se poate ca șoferii să fie atât de inconștienți încât să ignore un tren de 50 de tone care se deplasează direct spre ei, o echipă Transilvania Reporter a făcut un „tur” cu trenul personal care circulă pe ruta Bistrița-Bistrița Bîrgăului.

În cabina locomotivei l-am găsit pe Alexandru, care este conductor de tren pe această rută de patru ani, timp în care a avut numeroase accidente, majoritatea cu șoferi profesioniști, care, spune el,  în ciuda vastei experiențe, ignoră cu bună știință regulile de circulație și pun în pericol atât viața lor cât și a pasagerilor din tren.

„Și eu sunt șofer și știu că la calea ferată trebuie să te asiguri. Poate mulți sunt grăbiți, plictisiți, obosiți și pur și simplu nu sunt atenți. Intervine rutina zilnică și obișnuința, mai ales dacă e vorba de un drum pe care îl parcurgi zilnic. Ce mă șochează cel mai tare e neatenția șoferilor profesioniști care în mod normal ar trebui să fie mai vigilenți decât restul. Omul vine, de multe ori oprește, se asigură, vede că vine trenul și totuși pornește”.

Trenul pe care îl conduce Alexandru este un soi de variantă „mini”: are doar două vagoane dar cântărește totuși mai bine de 50 de tone. „Este construit în așa fel încât să elimine orice apare în calea lui”, spune Alexandru, care recunoaște cu tristețe că de multe ori, animalele sălbatice sunt cele care îi cad victime: „Chiar astăzi am trecut peste un porumbel. Nu este o senzație deloc plăcută și e cu atât mai rău când ai în fața o mașină pe care știi că o să o lovești. Eu nu pot să ocolesc obstacolele, pot să fiu precaut, să frânez cât pot și…cam atât”.

Conductorul bistrițean a avut numeroase accidente în timpul serviciului și spune că inconștiența șoferilor care au prea mare încredere în instinctele lor este cauza celor mai multe tragedii care se petrec în urma coliziunilor dintre trenuri și mașini.

„ La fiecare cursă, cel puțin câte unul îmi trece prin față. Și nici nu se uită. Eu claxonez aici în disperare și el mă salută, îmi zâmbește și eu rămân cu niște înjurături. Eu dacă nu aș fi om, aș putea să nu frânez, dar nici mie nu-mi face plăcere să lovesc pe cineva. Am avut multe cazuri în care șoferii pur și simplu te sfidează, văd că semaforul este roșu, dar totuși trec și îți mai și râd în față. Majoritatea șoferilor care sunt loviți de tren îți spun cu seninătate: «Da’ pe aici circulă trenul?». Ăsta e genul de șofer care nici măcar nu încetinește la calea ferată bazându-se pe faptul că trenul oricum merge încet. Dar ca să te nenorocească nici nu trebuie să meargă foarte tare, trebuie doar o dată să te surprindă. Ne asigurăm noi mai mult decât șoferii pentru că noi aici suntem neputincioși. Trenurile sunt făcute să lovească, să elimine orice obstacol de pe șine. Nu sunt sigure nici pentru noi, deci în niciun caz pentru cei din mașina pe care o lovesc. Au fost foarte multe accidente și niciodată nu se iau măsuri în privința asta. Poate se gândește cineva să construiască niște trenuri cu care să putem vira și să ocolim mașinile dacă tot nu pune nimeni bariere”, spune Alexandru.

O altă cauză a accidentelor este panica ce intervine în cazul șoferilor care, dintr-un motiv sau altul, rămân blocați pe șinele de cale ferată. Alexandru își amintește cum în timpul unei curse, o domnișoară a rămas cu mașina înțepenită pe pasaj și nu a mai avut nicio reacție: „ O vedeam din cabină cum se uită înspre tren. Circulam cu viteză destul de mică și norocul a fost că am văzut-o din timp. Am reușit să opresc chiar lângă mașina ei și i-am făcut semn să treacă. Într-un fel înțeleg astfel de reacții, pentru că până la urmă, vorbim de un tren care se îndreaptă spre tine. Tocmai de aceea, noi chiar dacă trebuie să folosim avertizarea sonoră, nu o folosim în exces atunci când o mașină este blocată pe pasaj pentru ca șoferul să-și revină din șoc și să-și dea seama ce are de făcut pentru a pleca cât mai repede de acolo. Mulți șoferi aleg să sară din mașină și să fugă de acolo. E o decizie destul de logică și bună”.

CNCF pune două bariere

Potrivit Companiei Naționale de Căi Ferate, Ministerul Transporturilor are în plan instalarea de bariere la trecerile la nivel cu calea ferată de pe drumurile din Bistrița-Năsăud. Astfel, până la sfârșitul anului 2013, cinci astfel de pasaje ar urma să fie semnalizate cu instalații luminoase și sonore, semi-bariere și dale elastice. Este vorba despre amplasarea de instalații de semnalizare luminoasă la un pasajul de pe strada 1 decembrie din Beclean, a pasajului de pe E58 din localitatea Susenii Bârgăului și a pasajului de pe șoseaua de centură a Bistriței. O instalație cu semi-barieră va fi instalată la trecerea la nivel cu calea ferată de la intersecția dintre calea ferată Sărețel-Bistrița Bîrgăului și la cea de pe strada Ioan Slavici, din Bistrița, după cum se arată într-un comunicata al CNCF. În acest moment, semnalele luminoase și sonore de aici pornesc și cu jumătate de oră înainte de trecerea trenului și țin încă o dată pe atât.

[stextbox id=”custom” caption=”Primarul Bistriței, împotriva barierelor”]Nu mai departe de anul 2011, la trecerea la nivel cu calea ferată de pe strada Ioan Slavici, o femeie era lovită de tren și își pierdea piciorul în urma accidentului. Un an mai târziu, o mașină în care se aflau trei tineri era spulberată de pe șine de același tren, victimele având norocul de a scăpa doar cu câteva contuzii. Edilul bistrițean, Ovidiu Teodor Crețu, consideră însă inoportună intenția CNCF de a instala semi-bariere la pasajul de cale ferată de pe strada Ioan Slavici: „Cu mine nu a discutat absolut nimeni, nimeni nu m-a întrebat nimic. Ei (n.r Compania Națională de Căi Ferate CFR) fac după cum îi taie capu. O barieră doar ar încurca foarte mult traficul într-o zonă oricum foarte aglomerată”, spune Ovidiu Crețu, care a mai declarat că instalația ar fi inutilă și prin prisma faptului că „în acea zonă nu a avut loc niciodată, nici un accident”.[/stextbox]

La Runcu Salvei, trecerea la nivel cu calea ferată abia se vede de după iarbă iar indicatorul stă să cadă de pe stâlp (FOTO: Bogdan Stanciu)

[stextbox id=”custom” caption=”Primarul din Runcu Salvei, lovit de tren”]

Primarul din comunei Runcu Salvei nu este nici el străin de accidentele rutiero-feroviare. În anul 2011, în timp ce conducea o mașină a primăriei, Anchidim Pavelea a rămas blocat pe un pasaj, la ieșirea din localitatea Mititei, pe DN 17D.

Primarul a declarat că a solicitat în mai multe rânduri instalarea unei bariere în zona comunei sale, dar a fost refuzat de reprezentanții CFR: „Mi-au spus că nu pot pune nici instalație de semnalizare cu lumini pentru că nu ar funcționa aici. Cei de la CFR nu se prea ocupă de calea ferată, am plătit eu niște oameni să curețe pe lângă șine pentru că vizibilitea era foarte redusă. Eu când am avut accident din cauza asta nu am văzut trenul”, explică Anchidim Pavelea.

[/stextbox]