Transilvania pierde bani în plin sezon turistic. Cine este vinovat?

Turismul în România ar fi trebuit să aducă mulţi bani, dar acum aduce numai dezamăgiri. Despre acest lucru mai mult se vorbeşte decât se face. Iar când se face se face fără un plan coerent şi se face degeaba. Fiecare ministru când ajunge la Turism pare să descopere America. Îi vin imediat idei geniale. Încep şi să curgă banii de promovare, dar fără un plan coerent în care să fie cuprinsă nu doar promovarea ci şi obiectivele turistice, adică, nu doar forma ci şi fondul problemei. Şi nu doar obiectivele ci şi drumurile până la ele. Şi nu doar drumurile ci şi spaţiile de cazare. Dar nu, în timp ce ministerul a cheltuit bani mulţi pe proiecte naţionale ineficiente şi autorităţile locale s-au trezit că se poate şi au accesat fonduri europene pentru promovare fără a urmări eficienţa lor. Un fel de şmecherie de bon-ton. Aşa se întâmplă că avem localităţi care cheltuie milioane de euro pe promovare, dar n-au obiective. Sau localităţi care au obiecive dar n-au nici măcar o hartă cu ele.

200 de mii de lei în infochioşcuri care nu funcţionează

Clujul, cel mai mare oraş din Transilvania, are un singur centru de informare turistică. Cinci infochioşcuri inaugurate în urmă cu patru ani sunt nefuncţionale cu toate că Primăria a cheltuit pentru a le achiziţiona 200.000 de lei. Asta deoarece UTI Systems a amplasat un lot de infochioşcuri cu probleme de software. Primaria le-a mai dat o şansă, iar cei de la UTI au înlocuit infochioşcurile cu unele mai performante, doi ani mai târziu. Atât de performante încât de fiecare dată când se lua curentul trebuiau repornite manual, dacă cineva sesiza municipalitatea. În prezent, aceste aparate nu mai servesc la nimic, doar fac umbră pământului, pentru că nu mai funcţionează. Înşişi reprezentanţii Primăriei recunosc că infochioşcurile au fost un proiect care a dat greş.

„Există turişti italieni, spanioli, englezi interesaţi de Transilvania şi care ar dori să viziteze Clujul. Dar unde să vină? Într-o mare de nimic. Mă pun în situaţia că nu cunosc deloc Clujul. Nu m-aş descurca. Avem nevoie ca punctele de informare turistică, dacă ele există, să fie foarte bine semnalizate, să ştie turistul unde poate avea acces la informaţii care să-l ajute în călătoria sa”, spune Mihaela Ardeleanu, proprietar de pensiune. De un foarte mare ajutor sunt hărţile turistice, pe care în orice oraş european le găseşti în recepţiile hotelurilor şi pensiunilor. Din păcate, în Cluj, nu toate unităţile care găzduiesc turişti sunt dotate cu acest minim material informativ.

„Turiştilor străini nu le poţi oferi o vizită la Biserica din Centru şi atât! Ei au biserici destule şi la ei acasă, trebuie să le arăţi mai mult şi mai ales, să le oferi locuri de agrement, de relaxare. Nimeni nu dă bani ca să stea în hotel în România! Ori noi, mergem cu ei un tur prin centru şi gata, nu mai avem unde să-i ducem!”,  Radu Morariu, Eximtur

Pe de altă parte, reprezentanţii Primăriei susţin că de anul trecut funţionează Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Clujean din care fac parte Primăria Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj, studenţi şi mediul privat reprezentat de agenţiile de turism şi asociaţia hotelurilor clujene. „Am încercat să fim cât mai deschişi şi să primim în asociaţie pe toţi cei interesaţi”, afirmă Ovidiu Câmpean, director al DCRPT din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

Acesta mai consideră că centrul de informare turistică este unul care poate concura cu cele din alte oraşe europene şi că în sprijinul turiştilor români străini sunt două site-uri www.visitcluj.ro şi www.visitcluj-napoca.ro. Reprezentantul Primăriei omite însă să specifice că siteurile nu au fost actualizate şi că postează informaţii ce induc în eroare turiştii care vor să viziteze Clujul, spunându-le că pot apela la cele cinci infochioşcuri moarte demult.

Obiective fără marcaje şi marcaje fără obiective!

În Ţara Silvaniei, unde există multe obiective turistice, lipsesc indicatoarele. „Spre Rezervaţia «Izvoarele Barcăului», marcajele sunt varză. În plus drumul până acolo, e selenar. Nu mi se pare că atragem deloc turişti deşi e una dintre cele mai mirifice zone din Ardeal. Am fost la Padiş, marcajele sunt ok, dar sunt vechi. Se degradează cu timpul şi nu au fost reînoite de ani. Am umblat mult prin ţară, dar, din păcate, singura impresie în ceea ce priveşte promovarea obiectivelor turistice este delăsarea”, spune Zoli Deak, un promovator al zonelor sălbatice din pădurile virgine ale Transilvaniei.

În schimb, sunt situaţii cel puţin stranii, în care există indicatoare, dar investiţia făcută nu se justifică. „Drumul vinului” din Transilvania este marcat de indicatoare pe un proiect din fonduri europene, dar dacă îl parcurgi descoperi că nu există obiectivele turistice care să-l justifice, singurul loc în care poţi să poposeşti este la capătul drumului, unde se află un castel, dar şi acela privat.

La fel se întâmplă cu „Drumul lui Jules Verne”. Şi aici există marcaje puse din fonduri ale Centrului Cultural Francez. Când ajungi însă la capătul drumului, în localitatea Râu de Mori, nu ai ce vizita, iar localnicii spun că Jules Verne nu a trecut niciodată pe acolo.

Vin şi nu mai vin

Călin Pavăl a bătut timp de 20 de ani toţi munţii patriei şi spune că motivul principal care îi aduce pe turiştii străini în România este faptul că aceasta este singura ţară din Europa unde natura este încă sălbatică. Dar, din păcate, odată ajunşi pe munte aceştia urmează adesea trasee făcute de neprofesionişti. „De opt ani încoace se iau zeci de mii de euro prin fonduri nerambursabile, însă traseele ori nu duc nicăieri, ori sunt făcute după ureche ceea ce este foarte periculos. De curând am străbătut Cheile Aiudului unde în zone foarte periculoase marcajele lipseau cu desăvârşire. Cei experimentaţi se descurcă, dar începătorii se expun la un mare risc. Aceşti oameni care fac trasee fără să se priceapă, pentru care încasează o grămadă de bani ar trebui să ştie că au o responsabilitate foarte mare, în joc fiind chiar viaţa unor oameni”, precizează Călin Pavăl, fondator al Asociaţiei „Descoperim Sălajul”.

Comuna Floreşti bagă bani în promovare, dar nu are obiective

Ea este mai mult o suburbie a Clujului, copleşită de cartierele dezvoltatorilor imobiliari, a accesat şi ea fonduri europene pentru promovare turistică, deşi obiectivele ei sunt doar biserici de care e plină Europa, câteva în fiecare sătuc.

Valoarea totală este de 496.000 de lei, din care suma nerambursabilă este de 400.000 de lei, restul fiind suportat din bugetul local al comunei. Cele șapte obiective turistice din cadrul proiectului „Florești – străveche vatră istorică şi ecumenică” sunt toate biserici, de diferite culte.
Proiectul constă în „popularizarea obiectivelor turistice”, dar acestea sunt doar bisericile din sat.

Satu Mare: Promovare fără rezultate

Administraţia judeţeană din Satu Mare s-a orientat, în ultimii ani, în proiectele derulate pentru obţinerea de fonduri europene pentru promovarea turismului. Însă, privind retrospectiv, multe dintre programele accesate de Consiliul Judeţean Satu Mare pe fonduri europene au avut o finalitate greu de cuantificat, vizând în special organizarea unor evenimente care nu au atras nici pe departe vizitatori din afară. Practic, au fost sute de mii de euro cheltuiţi în proiecte de pe urma cărora e greu de precizat cu ce s-a ales, concret, Sătmarul.

Evenimentele organizate în scopul promovării turistice sunt extrem de multe, dar rezultatele nu se prea întrevăd: Festivalul Mămăligii și al Pălincii, Festivalului Vinului, proiectul „Drumul Vinului Sătmărean”, toate având ca obiectiv promovarea județului Satu Mare. Trei trasee turistice în zone viticole şi un festival al vinului sătmărean vor fi organizate la Satu Mare, printr-un proiect cu finanţare europeană câştigat de Consiliul Judeţean. Circuitul „tradiţii şi obiceiuri sătmărene“ integrează obiective ale turismului rural și ecoturismul din Țara Oașului și din zona Codrului. Proiectul „Drumul Vinului Sătmărean”, în valoare de 777.000 de lei, îşi propune promovarea la nivel naţional a vinului din judeţ, urmând a fi organizat „Festivalul Vinului” şi o campanie de promovare a produsului turistic denumită „Anul Viticol Sătmărean”. „Diversitatea culturală și multiculturalitatea înscriu Satu Mare în rândul locațiilor turistice prietenoase și ospitaliere”, susține Adrian Ștef, președintele Consiliului Județean Satu Mare.

În ciuda numeroaselor proiecte, în județul Satu Mare nu există nici măcar un indicator sau un centru de informare turistică care să te îndrume spre zone sau obiective turistice reprezentative din județ. De exemplu, niciun turist care ajunge în județ nu este îndrumat în vreun fel spre cea mai pitorească zonă a județului, Țara Oașului, la sud – spre Castelul Karoly din Carei sau, la est, spre cetatea din Ardud, recent reabilitate printr-o finanțare europeană de peste 5 milioane de euro.

Maramureşul, promovat din birou

Maramureşul beneficiază de o bogată ofertă turistică, reprezentată mai ales de Maramureşul istoric, dar în afară de Maramureş Info Turism, un serviciu aflat în subordinea Consiliului Judeţean Maramureş, care oferă informaţii numai dacă îi sunt solicitate, turiştii nu prea au de unde să ia informaţii. „Ţinând cont că e miez de iulie, şi deci perioada în care numărul de turişti se înteţeşte, promovăm Maramureşul zi de zi turiştilor care ne vizitează biroul sau ne solicită informaţii prin email. Vorbim despre olandezi, belgieni, francezi, englezi, germani, spanioli, italieni, slovaci şi polonezi care vor să afle cât mai multe despre itinerariile pe care le pot parcurge odată ajunşi aici, mijloace de transport, posibilităţi de cazare şi campare. La mare cerere sunt hărţile turistice şi în special cele cu trasee pietonale”, a declarat Rada Pavel, reprezentant al Maramureş Info Turism.

Foarte interesaţi de zonă sunt jurnaliştii străini care doresc să promoveze Maramureşul. „De câteva săptămâni suntem în legătură directă cu o echipă de televiziune din Londra care doreşte să realizeze în luna august un film despre viaţa la ţară în Maramureş şi în special despre obiceiurile populare din zona noastră. Să nu uităm de actualul număr al revistei americane National Geographic, în care 20 de pagini de articol despre „fân” sunt ilustrate cu fotografii realizate exclusiv în Maramureş”, a arătat Rada Pavel.

Sălajul e roman!

Cel mai cunoscut brand turistic al Sălajului, complexul arheologic Porolissum de la Moigrad, este şi cel mai promovat obiectiv din judeţ, cel puţin trei instituţii având proiecte ce presupun promovarea lui.
Prima instituţie este Consiliul Judeţean Sălaj, care a câştigat o finanţare europeană pentru „Circuitul Castrelor”, în valoarea de 33 milioane lei. Proiectul are ca obiectiv introducerea în circuitul turistic naţional şi internaţional a castrului de la Moigrad, dar şi a celui de la Buciumi, demers ce include, pe lângă activităţi de promovare, şi investiţii în infrastructura celor două obiective.

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară SĂLAJ PLUS, ce funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean, lucrează la realizarea unui tur virtual 3D a satului de vacanţă roman ce se doreşte a fi reconstituit la Complexul Arheologic Porolissum de la Moigrad. Şi Primăria Zalău are un proiect în care este inclus Porolissum-ul. Este vorba despre promovarea Festivalului Roman Zalău – Porolissum, finanţat din bani europeni (aproximativ un milion de lei). Proiectul include emisiuni despre Porolissum pe un post naţional de televiziune, dar şi evenimente desfăşurate în fiecare an la Porolissum. De promovare turistică vor avea parte şi o parte dintre bisericile de lemn din Sălaj. Şapte dintre ele au fost incluse în Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord – Sălaj”, un proiect finanţat din fonduri europene, în valoare de 6 milioane de lei.

[stextbox id=”custom” caption=”Maria Grapini, într-o continuă competiţie cu Udrea”]Noul ministru vrea branduri sectoriale şi câteva circuite pe care promite să le lucreze. „Cred că este insuficient să ai o grafică şi un brand sectorial dacă nu te duci cu sugerarea celui care vrea să cumpere serviciul sau produsul la ceea ce îi oferi. (…) . De aceea am spus că cele şase direcţii strategice pe care le-am ales -turismul de sănătate-balnear, turismul cultural, turismul istoric, ecoturism, agroturism-, la toate acestea ne trebuie un brand. Un brand subsectorial, în care să ştim ce promovăm. Dacă promovam ecoturismul, să avem un brand pentru ecoturism şi toate localităţile, toate delimitările pe care le avem pe ecoturism să fie foarte bine branduite şi cunoscute”, spune Maria Grapini, ministrul Turismului.

Deşi e vară, iar Guvernul ar fi putut concepe un plan încă din iarna trecută, abia acum se formulează intenţiile destul de vagi.

„Vrem să promovăm circuite de trasee. Lucrăm acum la circuitul peşterilor. România are peşteri extraordinare, care sunt prea puţin cunoscute. Circuitul peşterilor, circuitul salinelor, avem foarte multe saline: Slănic Prahova, Praid, Slănic Moldova, şi atunci ne-am gândit să facem un circuit al salinelor pentru că sunt doritori. E turism de nişă, evident. Circuitul castelelor, în care se încadrează şi Târgovişte. Vrem să facem un circuit al castelelor unde a stat Vlad Ţepes. Poate fi un produs care atrage turişti. Avem Delta Dunării, rezervaţie unica în lume, nu numai în Europa. Mi-a prezentat preşedintele Consiliului Judetean de acolo dorinţa de a avea un brand al Deltei Dunării. Acest tip de promovare mult mai ţintit, pe produse, poate atrage mai multi turişti”, Maria Grapini, ministrul Turismului[/stextbox]

„În România nu există turism. În primul rând, nu există un sistem unificat care de regulă, la fel cum se întâmplă în Spania, Italia, se compune din micii întreprinzători din turism şi primării. În Spania, de pildă, statul susţine foarte mult pensiunile, hostelurile, ţelul comun fiind acela de a promova turismul în zona respectivă. Acolo, în orice sat, ai ceva de vizitat, au o grijă maximă pentru istorie. În România, nu există nici grijă faţă de obiective, nici susţinere faţă de întreprinzătorii privaţi”, Mihaela Ardeleanu, proprietarul pensiunii Aimee

[stextbox id=”custom” caption=”Dublinul, demn de urmat – Irlandezii au luat banii europeni cu folos”]Pentru Dublin, capitala Irlandei, parteneriatul dintre stat şi primărie a dus la rezultate remarcabile: delimitarea zonelor prioritare şi sprijin pentru dezvoltare din partea guvernului. Toată lumea este de acord că revitalizarea centrului oraşului prin aşa numitele proiecte de regenerare urbană a fost o reuşită. Pentru aceasta irlandezii au utilizat fondurile structurale ale Uniunii Europene: Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi Fondul Social European. În politica de regenerare urbană, considerată cea mai inovatoare din lume, a fost nevoie de un parteneriat între guvernul central, guvernul local, sectorul privat şi colectivitatea locală, care a permis actorilor urbani să exploateze la maximum şi să dirijeze fondurile către domeniile care au cel mai mult nevoie şi de un dispozitiv concurenţial în care autorităţile locale şi alţi actori locali au trebuit să liciteze pentru a accede la fonduri.

Sunt indicatoare turistice la tot pasul spre punctele de interes; zeci de muzee, unele tematice (Muzeul Guinness, cel mai vizitat muzeu din toata Irlanda, 900.000 de turişti anual); Râul Liffey, care taie centrul Dublinului în două, poate fi străbătut în ambarcaţiuni turistice; extrem de multe restaurante, dintre care cinci aflate în Ghidul Michelin; există autobuze descoperite pentru turiştii care doresc să facă turul Dublinului; magazinele de suveniruri sunt extrem de bogate şi prezente în zonele cele mai circulate din centru; Parcul Phoenix, unde se plimbă liber sute de căprioare.[/stextbox]

 Text: Tia Sîrca, Cristina Cîcău, Olimpia Man și Simona Munteanu