Traian Băsescu a lansat la apă un partid nou

Partidul Mişcarea Populară, avantaje şi riscuri la momentul „0”

Într-o zi de marţi a ales Traian Băsescu să lanseze la apă o nouă corabie politică: Partidul Mişcarea Populară, pe care recunoaşte că-l va susţine după ce nu va mai fi preşedinte.

Preşedinte partidului, cel puţin la momentul startului este Eugen Tomac, ales deputat în diaspora sub sigla PDL, dar care a demisionat săptămâna trecută din partidul lui Vasile Blaga.
Deputatul originar din Republica Moldova, Tomac, a fost, chiar înainte de a-şi da demisia, împreună cu preşedintele, în delegaţia acestuia la Chişinău.Are 31 de ani, este parlamentar din 2012, singurul democrat-liberal care şi-a câştigat pe locul întâi colegiul, până în acel moment fiind unul dintre tinerii promovaţi de Traian Băsescu, pe filiera PDL. Cooptat în echipa de consilieri de la Cotroceni înainte de a deveni deputat, Eugen Tomac a fost numit, mai întâi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, în 2009, după instalarea PDL la putere, apoi transferat, în 2010, în subordonarea directă a lui Emil Boc la Guvern , ca şef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

La rândul său, tânărul consilier de stat a susţinut-o intens pe Elena Băsescu în 2009, în Republica Moldova, pentru a câştiga voturile românilor la alegerile europarlamentare la care candida ca independent, precizează gandul.info.

Tomac era prim-vicepreşedinte al filialei diaspora a PDL , iar la Congresul din 23 martie a susţinut-o pe Elena Udrea pentru şefia partidului. „Mi-am înaintat astăzi demisia din PDL. Mă alătur unui proiect politic nou, cu ale cărui obiective coincid în totalitate şi proiectele mele. Consider că România are acum nevoie acum de un suflu nou în politică şi de o altă opţiune pentru viitor”, şi-a justificat el plecarea din PDL.

Avantaje

Partidul lui Traian Băsescu, cum i s-a spus, are antajul notorietăţii preşedintelui şi, pe de altă parte, al unui anonimat strategic în privinţa membrilor. Despre liderii acestei formaţiuni se ştiu puţine lucruri, sunt de regulă intelectuali nu oameni de afaceri şi n-au un trecut politic prea complicat, controversat. Ei s-au strâns în jurul nucleului de la Cotroceni. Sebastian Lăzăroiu, Daniel Funeriu, Marian Preda şi Cristian Diaconescu fiind, dacă nu consilieri, atunci foşti colaboratori ai lui Traian Băsescu. Modul în care s-a coagulat acest proiect poate fi un avantaj: sunt afinităţi intelectuale, compatibilităţi verificate în anii în care au lucrat împreună în guverne şi la Cotroceni. Acesta fiind diferit de felul în care s-au format îndeobşte partidele la noi, pornind de la parteneriate de afaceri, interese administrative comune sau perspectiva puterii prognozată de sondaje.

Riscuri

Riscul major pentru PMP este să nu reuşescă să depăşească blocajul dialogului şi al colaborării cu celelalte formaţiuni de drepta, dar să nici nu-şi contureze un program propriu de succes, o identitate remarcabilă. Orgoliile „intelectualilor lui Băsescu” se manifestă şi în raport cu partidul Forţa Civică, pe care nu l-au luat la masa discuţiilor până acum. Ba mai mult, de câte ori au ocazia, Daniel Funeriu sau Sebastian Lăzăroiu îl atacă pe Mihai Răzvan Ungureanu, în seiajul unei gelozii iscate de slăbiciunea iniţială a lui Traian Băsescu pentru fostul premier. Deşi motivaţia lor pare obiectivă: ei îi reproşează lui MRU că nu a reuşit să rămână la guvernare, în cercurile prezidenţiale este cunoscut faptul că MRU a stârnit invidii şi orgolii între discipolii lui Traian Băsescu. Cum va reuşi Traian Băsescu să-i facă să treacă peste orgolii, nu se ştie. Cert este că MRU s-a întâlnit în weekendul trecut cu preşedintele, dar pe teren neutru. A fost nevoie să urce amândoi Muntele Găina pentru a se vedea. Un alt risc este dat chiar de existenţa lui Traian băsescu. Rămâne de văzut cu câtă abilitate va putea conduce preşedintele acestă corabie spre portul 2014.

De unde porneşte PMP

Având deja cele 25.000 de semnături necesare, intenţia declarată este participarea noii formaţiuni la europarlamentare în 2014. Apoi, susţinerea unui candidat la prezidenţiale. Zvonurile de până acum avansează ideea unui „Alexandru Ioan Cuza” care să unescă Moldova cu România şi acela ar fi tânărul Tomac, de origine moldoveaneană şi cu ambiţii politice.

Popularii de la Cluj

Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară de la Cluj este Claudiu Câmpean, care mai întâi a trecut, preţ de vreo şase luni, pe la Forţa Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Este de profesie economist, director la Banca Carpatica. În boardul FMP se mai află jurnaliştii Paul Niculescu şi Victor Lungu. Dar figura reprezentativă a Mişcării clujene este Adrian Papahagi, care a demisionat recent din PDL ca să se alăture echipei prezidenţiale, deşi în PDL se înscrisese doar în toamna trecută.

„Noi suntem preocupaţi de întărirea PDL, dar arpariţia oricărei noi formaţiuni politice înseamnă sănătatea democraţiei şi noi salutăm acest lucru. PDL poate colabora şi cu Mişcarea Populară, aşa cum a colaborat şi cu toate celelalte partide, mai ales că avem valori şi proiecte comune. Mă gândesc la un referendum privind parlamentul unicameral şi 300 de parlamentari, un obiectiv la care am lucra împreună”, Daniel Buda, preşedinte PDL Cluj.

„Lansarea PMP vine să tulbure un pic liniştea de pe dreapta, acest partid după cum îmi dau eu seama, nu va accepta decât rolul de lider, ori, marele semn de întrebare rămâne acesta: dacă va fi în stare să coaguleze forţele de drepta. Riscul este să nu reuşescă, să se macine între ei pe drepta şi să câştige stânga”, Ioan Hosu, sociolog, Universitatea Babeş Bolyai.