Sociologul Ioan Hosu: „Campania electorală i-a prins pe unii pe nepregătite, ca ninsorile de iarnă administraţia”

O campanie electorală care se încheie şi care va da, peste vreo trei zile, câştigătorii, pe cei care ne vor conduce pimăriile şi consiliile judeţene în următorii patru ani. Deşi au apărut prevederi legislative noi în privinţa alegerilor şi a derulării campaniei electorale, aşteptându-se, astfel, să existe o campanie electorală şi alegeri mai spectaculoase, cel puţin la Cluj lucrurile au părut că sunt terne, incolore şi insipide. Din acest punct de vedere, nici nu se aşteaptă schimbări spectaculoase în privinţa rezultatului votului de duminică.

Cei în funcţie au avantaj competitiv

Reporter: Domnule Ioan Hosu, cum a fost, cum aţi perceput această campanie electorală pentru locale la Cluj?

Ioan Hosu: Ar trebui să plecăm de la schimbarea cadrului legislativ privind procesele electorale, elementul care a generat cele mai spectaculoase schimbări în actuala campanie electorală la nivel local. Faptul că au existat limitările privind expunerea, numărul de locuri, amenzile pentru nerespectarea regulilor, finanţarea din sistemul public al campaniei… Au existat nişte restricţii celor care erau dispuşi să investească foarte mult, să-şi crească vizibilitatea în astea patru săptămâni. Legea a vrut să creeze drepturi şi şanse egale, încă nu e chiar aşa. Şanse egale nu poţi crea, fiindcă cei care sunt în funcţie au un avantaj competitiv pe care ceilalţi e greu să-l depăşească în patru săptămâni.

Rep: Aceste prevederi legale în premieră pentru o campanie electorală, aceste restricţii, i-au favorizat pe candidaţii în funcţii?

IH: Cam asta spun observatorii, cam asta spune toată lumea. Rămâne de văzut dacă lucrurile acestea se confirmă şi în rezultatul votului. Dar cred că lucrurile aşa stau. Primarii şi echipele care sunt în conducerea administraţiilor locale au un avantaj competitiv serios şi asta spune că nu vor mai suficiente patru săptămâni de campanie pentru alte alegeri, dacă se păstrează cadrul acesta legal. Deci, trebuie să începi mai devreme, trebuie să ai o interacţiune constantă cu electoratul, pentru că în aceste condiţii, când ai limitări la buget şi limitări la expunere, patru săptămâni nu mai sunt suficiente. Atunci, trebuie să vii cu un candidat sau cu o echipă de candidaţi cu notorietate mare. Aici mai apare un efect: nu ajunge o locomotivă care să tragă listele de consilieri; e nevoie de multe nume şi figuri cunoscute şi de muncă din partea tuturor. Am văzut că unii şi-au adunat echipa pe drum, pe drumul spre alegeri au mai adunat pe câte unul. Cei care au avut deja echipe au un avantaj.

Apoi, legea acesta îi împinge pe candidaţi spre faţă în faţă, spre o abordare door to door, ceea ce unii dintre candidaţi au înţeles de mai multă vreme, că trebuie să sporească interacţiunea în perioada aceasta.

Rep: În general, la Cluj, au făcut faţă partidele, candidaţii, modificărilor legislative electorale? S-au adaptat?

IH:  Cred că unii au înţeles că pot exploata resursele pe care le oferă on-line-ul. Unii au fost foarte prezenţi în on line şi asta o să se vadă şi în numărul de voturi. Şi unii au mai înţeles că trebuie să se mute în zona de întâlnire faţă în faţă în care să aibă ocazia să-şi prezinte proiectele. Unii s-au epuizat în a-şi critica contracandidaţii, în detrimentul prezentării propriilor atuuri sau proiecte.

Rep: E păgubos, deci, un astfel de demers pentru cei care îl practică?

IH: Sigur. Cred că oamenii vor să afle ce vrei tu să faci, nu neapărat să-i demolezi pe ceilalţi.

Aş mai spune ceva aici, despre lipsa de pregătire şi improvizaţii. Campania aceasta a venit pentru unii pe nepregătite, ca ninsorile de iarnă. Deşi se ştia de ea, i-a prins nepregătiţi; n-aveau echipă, n-aveau nici numele final al candidatului, nu ştiau dacă merg într-o formulă sau alta etc. Asta arată ori amatorism, ori o lipsă de interes. Nu e o miză şi, în lipsa unei mize, au zis că vor merge ei cumva. Am văzut acest lucru nu numai la Cluj. Fie e vorba de leadership neperformant, fie de competiţie internă exagerată, care duc la imposibilitatea de a stabili un proiect şi o strategie sigură.

Un meci la care ştii câştigătorii e aproape un blat

Rep: Ca o percepţie generală pentru Cluj: au fost creativi candidaţii, partidele, au ieşit în evidenţă proiecte mai deosebite?

IH: Nu. Ideile şi dezbaterile au fost extrem de sărăcăcioase. Sau trase de păr. Deci, n-am văzut idei, n-am văzut dezbateri şi nu am văzut participare, n-am văzut să avem un Cluj civic, care să se implice, nu am văzut platforme civice care să-i evalueze pe unul sau pe altul. Probabil că şi zona civică a fost surprinsă, ca zona politică, a fost luată pe nepregătite.

Rep: S-au adaptat unii la alţii….

IH: Da, s-au adaptat unii la alţii. Sau poate că unii dintre liderii societăţii civile s-ar putea să fie foarte aproape de unii sau de alţii dintre candidaţi. Revenind la candidaţi: se constată în multe cazuri lipsa de competenţă pe zona administrativă. Mai mult, lipsa de experienţă în zona politicului. Vin personaje care prin plasarea lor în competiţia electorală, din start îl dezavantajează, profilul nu-l ajută. N-au expertiză pe administraţie, n-au expertiză în zona politicului, în mediere, negociere, discurs etc. N-au o viziune sau o experienţă de politician. Sau, de cealaltă parte, vin nişte dinozauri. Unii vin cu reţelele şi cu reţetele gata pregătite de acasă şi numai le rulează, în vreme ce alţii încearcă în câteva săptămâni să înveţe cum stă treaba cu presa, cu electoratul, cu staff-ul de campanie etc. Cred că partea aceasta de pregătire, de profesionalizare lipseşte. Pur şi simplu, vedetele din orice alt domeniu nu ţin de cald în administraţie.

Rep: S-ar putea să fie surprize la Cluj-Napoca, în judeţ, în privinţa rezultatului alegerilor?

IH: Nu cred că vor fi surprize. Nici în judeţ nu cred că vor fi surprize majore. Cadrul legal recent adoptat de parlament a avut grijă să calmeze lucrurile şi să păstreze întâietatea primelor două forţe politice din România, chiar dacă există legea din 2015 cu înfiinţarea partidelor politice cu minim trei membri. N-o să vedem formaţiuni nou înfiinţate că să spargă bariera, pentru că n-au cum să facă lucrul acesta şi ultimele reglementări privind alegerile asta asigură. Primele două formaţiuni politice, PSD şi PNL, rămân jucătorii cheie, ceilalţi trebuie să mai aştepte. Dacă se vor maturiza, o să schimbe acest cadru legislativ, pentru că o să vadă unii că nu-i tocmai un cadru care să stimuleze dezbaterea, competiţia şi, eventual, rotaţia, să urce unii, să coboare alţii, să vezi o dinamică. Dacă vezi câştigătorul înaintea campaniei, n-o să mai vedem mobilizare şi interes. Un meci la care ştii câştigătorii e aproape un blat.

O campanie de nota… 7

Rep: În privinţa Clujului, campania aceasta va avea vreun efect asupra campaniei pentru parlamentare şi asupra rezultatului alegerilor parlamentare?

IH: În ceea ce înseamnă Clujul, nu cred că se schimbă mare lucru. Probabil în alte zone. Nu cred că se schimbă tendinţa în Cluj.

Rep: O notă pentru campania electorală de la Cluj?

IH: Pe o scală de la 1 la 10, cred că e o campanie de 7.