Situație dramatică pentru elevii și profesorii de la „Mihai Eminescu”: „Copiii nu pot ieși la tablă, s-au îmbolnăvit de enterocolită, iar cei care au rămas în școală se pot electrocuta oricând!”

Pe ușa de lemn a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” o pancardă albastră se încăpățânează să afișeze următorul mesaj: „Școală Europeană deschisă tuturor”. Aș completa, tuturor care vor să se îngrozească. Peisajul dezolant începe încă de când apeși mânerul. Nici urmă de elevi în curte sau în clase. Găsești în schimb lemne, fier ruginit, încă un morman de lemne și, pe alocuri câte un copil abia trecut de 18 ani rătăcit prin curte, pe lângă bustul împunător al poetului Eminescu, singurul rămas în picioare. Copilul muncitor se chinuie să folosească o drujbă. Mai apar doi, trei muncitori. Mai mult stau decât muncesc. Sunt echipați în salopete albastre de lucru. Nu poată cască. În spatele curții, mobilierul acoperit de naylon, așteaptă să ajungă în clase. Când drujba stă și stă aproape tot timpul, e liniște. Aici nu a început școala, aici nu a sunat clopoțelul. A fost scandal când a venit prefectul însoțit de presă, apoi s-a așternut din nou liniștea. E liniștea dinaintea furtunii.

Dar să o luăm pe rând. Cei aproximativ 800 de elevi ai Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” învață la Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”. În cadrul școlii au rămas contabilitatea, secretariatul și direcțiunea. O doamnă se apropie de mine îngrozită: „Suntem în pericol aici”, îmi spune uitându-se spre pereții umezi. Directorul școlii, Simona Dobrescu, confirmă.

„Suntem în pericol!”

„Am făcut demersuri legate de acest subiect și am anunțat primăria că suntem în pericol. O parte a acoperișului de deasupra acestor spații a fost dat jos. Partea care se afla deasupra coridorului este dată jos, chiar dacă inițial am stabilit că nu vor face acest lucru întrucât vom rămâne aici. Constructorii ne-au somat în ședința de joia trecută să ne mutăm, pentru că altfel ei nu pot să își desfășoare activitatea așa cum au gândit-o. Nu avem unde să ne mutăm. Suntem în pericol cei care am rămas aici, cei care utilizăm în fiecare zi calculatorul. Este pericol de electrocutare. Pereții sunt uzi, iar sistemul electric trece prin pereți. A confirmat acest lucru și un inginer constructor: există pericol de electrocutare și doar dacă atingem pereții”, povestește aceasta. Săptămâna trecută, într-o zi de weekend, a fost sunată de portar: căzuse o bucată mare de tencuială din tavan. Acum plouă în școală.

La etaj, sunt ceva mai mulți muncitori. Trei se uită pe geam, doi stau pe jos, cu gândul la masa de prânz care se apropie. În total sunt zece muncitori pe șantier. Sunt zone în care nu te încumeți să mergi. În cele 20 de săli în care ar fi trebuit să înceapă școala acum două săptămâni, conform promisiunilor constructorului, lucrările nu sunt nici acum gata. Polistirenul se desprinde deja în unele locuri, pe jos sunt bălți și plouă în săli. Prizele nu sunt funcționale. Mai bine!

În mod normal, conform contractului, constructorul trebuie să finalizeze toate lucrările pe 6 mai 2016, dar acesta a promis că până la începerea noului an şcoalar vor fi gata 20 de clase din cele 31.

Pereții coridorului sunt uzi / Foto: Maria Man

Arhiva școlii e în pericol

Echipamentele, dotările școlii, dar și arhiva se află în demisolul școlii, care riscă să fie inundat . Pereții sunt uzi și numai e decât o chestiune de timp ca ceea ce a fost depozitat acolo să fie compromis. „Arhiva arăta impecabil. Totul era ordonat acolo. După trei zile de ploi torențiale, totul poate ajunge în apă!  Am luat legătura cu Arhivele Naționale din Cluj. Cei de acolo au venit în vizită și ne-au spus că ei își manifestă toată disponibilitatea de a ne ajuta, dar nu se pot duce la Arhivele Naționale numai documentele istorice. Documentele care țin de școală, cataloagele, registrele, nu se pot duce acolo. Acestea trebuie să rămână în școală, pentru că toate documentele care se duc acolo într-un anumit regim, într-o anumită procedură la arhive, rămân acolo. Ori, noi avem nevoie de documentele școlare. Nu se poate nici măcar pentru o perioadă. Trebuie să apelăm din nou la Primăria Cluj-Napoca  pentru a ne identifica un spațiu pentru arhivă.  Avem 35.000 de volume de cărți. Aici este primul centru de documentare și informare din Transilvania. Toate volumele au fost depozitate unde am știut mai bine, tot într-un demisol. Este un demisol cu parchet vopsit, cu sobă. Acolo deja acoperișul nu mai este. În luna august, după trei zile de ploaie mobilierul clasei pregătitoare era în apă. Probabil tot în apă vor ajunge toate aceste bunuri ale școlii dacă vor rămâne aici”, spune directoarea.

Un fost internat, transformat în școală

Cei aproximativ 800 de elevi învață acum într-un fost internat al Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”. Dormitoarele au fost transformate de urgență în săli de clasă, dar condițiile de aici lasă de dorit. Elevii stau îngrămădiți și nu pot ieși la tablă din cauză că între bănci nu este deloc spațiu. Profesoarele scriu la tablă în genunchi pentru că sălile nu permit amplasarea tablei la un nivel rezonabil, fiind foarte scunde. Iar pe lângă toate acestea și aici cade tencuiala de pe pereți.  De la începutul anului, nu mai puțin de 16 elevi s-au mutat la alte licee din oraș, iar Simona Dobrescu este convinsă că numărul celor care aleg să plece va crește semnificativ.

De ce nu s-au luat măsuri mai repede? De ce nu se s-a știu de situație mai repede? „Personal, am ținut legătura pe perioada verii cu domnul Inspector General, i-am spus ce se întâmplă, dânsul a venit în școală, a văzut, a avut discuții cu domnul primar. Domnul Ovidiu Câmpean care este manager de proiect a știut, de asemenea, care este problema. Ne-am întâlnit în fiecare joi. Mai mult decât să spun aceste lucruri, am făcut adrese în scris, începând din luna august către autoritățile respective în care am precizat că ritmul în care se desfășoară lucrările este unul extrem de lent. Toată vara au lucrat numai doi, trei muncitori. S-a mers numai pe demolări și am fost convinsă de faptul că nu se va putea începe școala aici. A explodat totul când a venit domnul prefect pe 8 septembrie, dar se știa de situație încă din august”, povestește directoarea.

Soluția pentru acești copii a fost găsită rapid. În două zile a trebuit amenajat totul. „Autoritățile au decis să ne mutăm în Anghel Saligny. Acolo s-au identificat 20 de spații. Trebuie să menționez că sălile respective fac parte dintr-un internat. Sălile sunt foarte mici. Foarte repede ne-am organizat și am transportat mobilierul acolo. Timp de două zile ne-am mutat, pentru că decizia de a ne muta a fost luată miercurea. Paturile respective au fost depozitate în alte încăperi”, povestește directorul.

De ce pleacă elevii? 

„Din cauza condițiilor. Așa nu se poate face școală. Copiii pleacă de la noi de la școală pentru că pentru clasele a șasea, a șaptea, a zecea, a unsprezecea avem numai ore de după amiaza. Ori dacă elevii noști au început să studieze un instrument muzical în urmă cu câțiva ani și au ajuns acum să facă performanță sunt puși în situația în care nu pot să mai continue acest lucru. Avem elevi care activează la diferite cluburi și fac sport de performanță și din același motiv se mută. Ei nu pot să fie în același timp și la școală și la club.

Sunt 19 clase de dimineață și 11 clase care învață după amiaza.

La liceu noi avem efective de până la 32 de elevi. Am aranjat mobilierul de așa natură să încapă elevii, dar nu au nicio posibilitate să iasă la tablă, stau în bănci foarte apropiați unii de ceilalți, deja avem cazuri de enterocolită. S-au îmbolnăvit într-o clasă de a noua cinci copii și acum sunt și profesorii bolnavi. Vor veni virozele și cred că temerile mele sunt foarte întemeiate legate de faptul că fiind spațiul atât de mic, vom avea probleme în ceea ce privește sănătatea copiilor. Mai sunt și alte aspecte legate de clădirea respectivă. Fiind cămin, imobilul a fost contruit în astfel încât ușile să se deschidă spre interiorul coridorului fapt ce determină o serie de accidentări. Elevii care merg pe coridor și nu se așteaptă ca o ușă, de metal, să se deschidă în fața lor. Am avut copii accidentați. Am rugat-o pe doamna doctor să țină o evidență a trimiterilor. Știu de trei cazuri sigure: o fetiță cu nasul spart, de o femeie de sericiu care a căzut și s-a lovit la cap și de un profesor lovit la o mână. Eu ca director, i-am adus la cunoștință de aceste aspecte domnului primar, domnului inspector general. Domnul primar s-a arătat dispus să ne identifice o altă locație”, spune Simona Dobrescu. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

Primăria Cluj-Napoca a trimis un expert pentru a vedea dacă clădirea-internat reprezintă un pericol sau nu pentru copii, dar deocamdată răspunsul expertizei nu a fost comunicat. „Trepiează clădirea. Sunt fisuri în tavane, cade tencuiala și acolo. Toate acestea induc o stare de teamă”, spune directorul.

Spiru Haret nu este o soluție

Universitatea privată „Spiru Haret” și-a scos la vânzare o clădire. „Am fost personal acolo pentru a vedea clădirea. Am luat legătura cu persoanele care erau intermediarii celor de la București. Am identificat în clădirea respectivă 17 încăperi care ar putea să fie săli de clasă, dar în starea în care este acum clădirea, nu se pot face cursuri. Ar trebui făcute foarte multe lucrări pentru a se putea desfășura acolo activități didactice. Tencuiala este căzută, parchetul e putred, nu se poate”, spune directoarea.

În moment de față, profesorii consideră că activitatea elevilor este periclitată. „Nu știm ce olimpici vom mai avea, pentru că noi avem olimpici la limbile romanice. Ne mândrim cu rezultatele nostre. Am fost de zeci de ani școala în care care se organizează olimpiadele de limbi romanice. Anul acesta am organizat etapa internațională de limba franceză. Nu vom mai putea să facem acest lucru atâta timp cât spațiile nu ne mai permit. Avem proiecte și parteneriate cu școli din străinătate. De curând am fost contactă de o școală din Bordeaux care dorește un parteneriat, un schimb de experiență cu elevii noștri. Nu avem cum să îi invităm pe acei elevi aici. Ne pierdem proiectele, ne pierdem parteneriate, șansele. Elevii își pierd șansa de a învăța la un anumit nivel, iar profesorii sunt dezamăgiți.

Nu pot să identific un vinovat, probabil că a fost un context de împrejurări care a favorizat această situație atât de dramatică până la urmă. Constructorii spun că sunt în grafic și că sunt în termen lucrările. Au început pe 22 iunie. Noi am luat vacanță pe 19, iar lunea aceea au început. Cred că este foarte greu de identificat un spațiu astfel încât să poată să își desfășoare activitatea 800 de elevi și 50 de profesori, plus spațiul administrativ. Aceasta este o problemă pentru localitatea noastră. Pe de altă parte, nu ar fi o problemă atât de mare să fim în două schimburi, dar într-un regim normal, într-o instuție care să ne permită să ne desfășurăm normal activitatea”, spune directoarea.

Ore de 45 de minute, pauze de 5

Pentru cei aproximativ 800 de elevi atât orele, cât și pauzele s-au scurtat. Orele sunt de 45 de minute, pauzele de cinci. De ce? Sunt elevi care au șapte ore, iar cei de după masa ar fi terminat cursurile la ora 22:00.

Școala e prevăzută în cadrul proiectului european „Educaţie la standarde europene în învăţământul preuniversitar din Municipiul Cluj-Napoca”. Lucrările sunt realizate de Asocierea SC COLDEA CONSTRUCTII SRL + SC GRUP ENERGOINSTAL SA + SC DAVA INVEST SRL, care a câştigat licitația.

Transilvania Reporter a cerut un punct de vedere din partea Primăriei Cluj-Napoca, dar deocamdată nu am primit niciun răspuns.

[stextbox id=”custom”]

Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”

Valoare contract lucrări 12.178738 lei fără TVA (15.101.635 lei cu TVA).

Rezultate preconizate:

– mansardarea corpului principal existent şi extinderea acestui corp pe latura vestică, la acelaşi regim de înălţime (P+1)

–  extinderea sălii de sport

– realizarea unei săli multifuncţionale, de festivităţi, conferinţe

– 11 săli noi de clasă şi cabinete/laboratoare.

Dotări – Mobilier: 338 buc; Echipamente didactice cabinete şi laboratoare: 43 buc: Echipamente specifice sală de sport: 123 buc,   achiziţionarea a 174 buc echipamente IT.

[/stextbox]