Satul în care este furat chiar și Isus de pe Cruce. Conflictul cu romii se acutizează

Satul Hrip (comuna Păulești), privit dinafară, pare o localitate extrem de liniștită. Una în care românii, maghiarii și romii trăiesc într-o perfectă comuniune. La o privire mai atentă tensiunile dintre primele două etnii și cea de-a treia sunt evidente. Motivul pare a fi același de când lumea, și anume că indiferent de ce, când și cum se fură, țiganii sunt indubitabil vinovații de serviciu. Cel mai recent și serios motiv de tensiune îl reprezintă profanarea Crucii de la intrarea în localitate.

Mai exact, romii sunt acuzați de restul sătenilor din Hrip de faptul că ar fi încercat să fure Răstignirea (statueta care-l întruchipează pe Mântuitorul Isus) pentru a o vinde la fier vechi. Doar că statueta nu a fost furată cu adevărat. Din motive încă neelucidate, în primăvara acestui an statueta a dispărut de pe cruce. Din fericire sculptura a fost găsită imediat, la doar câțiva metri distanță, cu unul dintre brațe rupte.

„Numai țiganii sunt în stare de așa ceva dom’le. Aștia nu au Dumnezeu. Vă spun eu cum s-a întâmplat. Fiind suflată într-o culoare aurie au crezut că e din cupru. Au smuls răstignirea de pe cruce și după ce i-au rupt brațul drept au observat că nu e din metal ci ghips. Dupa aia ce să facă? Au abandonat-o”, ne-a declarat localnicul Szabo Peter, fără a reuși să ne ofere vreun argument în sprijinul celor spuse.

De aceeași părere sunt și restul sătenilor non-romi, cu care am reușit să stăm de vorbă. Unii dintre săteni spun că la baza profanării Răstignirii stau tensiunile dintre reformații și greco-catolicii din localitate.

„Oamenii sunt răi, fiecare spune că religia lui este cea adevărată. Probabil că de aceea și-au bătut joc de Crucea Mântuitorului”, spune Szolt I., unul dintre cei recent stabiliți în Hrip.

Localnicul cu cea mai echilibrată poziție este Viorel Iederan, prim curator al bisericii greco-catolice din Hrip. „Nu pot să spun cu exactitate ce s-a întâmplat cu răstignirea. Cert este că eu am găsit-o pe jos, nu tocmai în cea mai bună stare. Brațul drept era susținut doar de sârmele în jurul cărora a fost turnată statuia. Este posibil ca Răstignirea să fi căzut pur și simplu din cauza vechimii ei”, declară Viorel Iederan.

„Țiganii fură mult, pentru că-s mulți, dacă erau puțini…”

Indiferent că sunt români sau maghiari, greco-catolici sau reformați sătenii din Hrip se plâng de același lucru – consătenii romi le încalcă proprietățile și le fură orice bun rămas nepăzit. Am ajuns în Hrip într-o zi în care majoritatea locuitorilor erau plecați la câmp pentru a culege porumbul. Ne-a frapat de la bun început lanțurile și lacătele masive care zăvorau curțile oamenilor în plină zi.

„Fură mult, pentru că-s mulți, dacă erau mai puțini… Aștia (n.red. romii) nu mai au frică de nimic. Fură și ziua și noaptea. Dacă intră în curte iau tot ce pot căra. Fură iepuri, găini, scule și chiar fier vechi. Adevărul este că s-au înmulțit prea tare și nu le place nici munca”, ne spune localnica Floarea Toader.

Nu toți romii din localitate trăiesc din furat. Am văzut pe ogoarele Hripului o mulțime de romi care munceau cot la cot cu consătenii lor.

„Din păcate aștia care muncesc acum cu noi sunt prea puțini în comparație cu restul din sat. Majoritatea au muncit deja la ogor, atunci când ne-au furat cartofii sau porumbul”, declară, amuzat, Ioan Dolban, stabilit în satul vecin, Rușeni.

Acesta a adăugat că el nu trebuie să-și păzească decât ogoarele din intravilanul satului Hrip.

„La pământurile din Rușeni nu vin la furat. Aici suntem majoritatea români și de noi se tem”, a adăugat Ioan Holban, lăsându-ne să înțelegem că etnia maghiară este mai permisivă cu romii infractori.