Șapte Biserici pentru o Înviere

Sunt multe, răspândite pe tot globul. Confesiuni, culte, secte,   toate unite în credința fațã de Iisus Hristos și dezbinate de diferite interpretãri ale Cuvântului pe care acesta l-a lãsat  moștenire. Diversitatea în care se divide creștinãtatea este  consecința confuziilor care se regãsesc în textele celor patru Evanghelii, dar și multor altor tãlmãciri distincte care consacrã dorința diferitelor ramuri ale creștinãtãții de se legitima în fața celorlalte. Unitatea Bisericii este un deziderat de care se vorbește tot mai mult, mai ales de la întronizarea Papei Francisc încoace. A fost prima datã în istorie când Patriarhul Constantinopolului a  fost prezent la o inaugurare pontificalã. „Din acest punct de vedere, teologii vãd pentru prima datã condițiile pentru un ecumenism aplicat și o unitate între bisericile surori”, afirmã teologul clujean, care considerã data și unitatea sãrbãtoririi Paștelui ca fiind teme majore.

Mai mult de 20 de confesiuni religioase sunt prezente la Cluj, şi, printr-o aliniere favorabilă a astrelor şi a calendarului, toate sărbătoresc împreună Sfânta Sărbătoare a Paştelui. Transilvania Reporter a realizat o incrusiune în canoanele şi obiceiurile de Paşte a şapte dintre cultele cele mai mari ale oraşului, într-o încercare de apropiere prin cunoaştere a locuitorilor care populează o vibrantă localitate multietnică din Ardeal. Sărbători Fericite.

Principalul punct din desfăşurarea de evenimente rememorate în aceste zile şi temeiul ortodoxiei este Învierea. „Dacă Iisus Hristos nu a înviat, zadarnică e credinţa voastră” spunea Apostolul Pavel și ortodocșii spun cu tãrie cã nu patimile, nu moartea, ci Învierea Mântuitorului este cea menitã sã ne dea iubire, credințã și speranțã.

JOI. Dimineaţa se ţine Liturghia mai specială a lui Vasile cel Mare şi tot atunci se face binecuvântarea prescurilor. Seara are loc slujba de Denie, care de fapt este o Utrenie mai specialã. Se citesc cele 12 Evanghelii. Acestea sunt versete alese din textele celor  patru evanghelii care relateazã momentele Cinei de Tainã, ale procesului, ale rugãciunii lui Isus mai presus defire, ale patimilor lui Iisus Hristos. „Se celebreazã Cina cea de Tainã, care se considerã momentul de instituire a Liturghiei”, spune pãrintele Valentin Vesa, de la Biroul de presã al Mitropoliei Ortodoxe a Clujului. Un alt moment important în desfãșurarea slujbei de searã este scoaterea Crucii din Altar pentru a fi veneratã de credincioși.

VINERI

Este zi aliturgică. „Litughia este slujba unei bucurii, astă este o zi tristă, nu se poate liturghie fără bucurie”, spune părintele Valentin Vesa. Nu se savârşeşte niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Dimineaţa se ţine slujba Ceasurilor Împărăteşti. „Se numea aşa pentru că în Biserica Răsăriteană la această slujbă participau împăraţii Bizanţului, ” subliniază părintele. Ceremonia principală din aceasta zi este scoaterea Sfântului Epitaf, care este un voal cu chipul lui Isus imprimat. Sfântul epitaf se scoate din altar si are loc asezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfântului Epitaf în centrul bisericii ortodocşii retrăiesc coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

Seara se cântă Prohodul care este propriu zis Denia Privegherii,   şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Textul Prohodului este de 170 de strofe, împărţite în 3 stări. Este propriu zis o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care îl poartă preoţii ajutaţi de credincioşi simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta masă care se află în altar. El rămâne acolo până la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

Sâmbătă. În sâmbăta Paştelui se citeşte din nou Liturghia lui Vasile cel Mare care este unită în această zi cu vecernia. în cadrul liturghiei se citesc 16 lecturi din Vechiul Testament care prorocesc despre Învierea Domnului.

Duminică. În noaptea de sâmbătă spre duminică începând cu miezul nopţii are loc Slujba Învierii, când are loc ritualul de împărţire a luminii sfinte, care vine de la Ierusalim. Se face Canonul Paştilor care se încheie cu un cuvânt al lui Ioan Gură de Aur. Slujba Învierii este urmată de Sfânta Litughie. Ea are caracter baptismal, ne aduce aminte de taina botezului. Duminică seara are loc Vecernia Învierii, numită şi Învierea Mică.

Luni Se face o liturghie specială în care se citesc evangheliile în 12 limbi.

Ortodocşii sărbătoresc Paştile trei zile, dar toată săptămâna luminată este impregnată de spiritul sărbătorii, iar cântecele pascale sunt prezente în toate slujbele.

Despre sărbătorirea comună a Paştilor părintele Vesa spune ar fi bine şi ne-am dori sărbători comune. Pentru noi nu ar fi o problemă, dar sunt părţi ale ortodoxiei care cred că e bine ca tradiţiile să fie conservate şi să nu se producă tulburări.

 Romano-catolici: Spovada cu cãlugãrii iezuiți

În Joia Mare de la orele 18.00 va fi celebrată liturghia în amintirea Cinei cele de taină. În această liturghie se sărbătoreşte momentul instituirii sacramentului Euharistiei.

Vinerea Mare. Vinerea Mare se mai numeşte şi Vinerea Sfântă. Este o zi de post şi de abstinenţă. Este ziua în care are loc celebrarea patimilor şi a morţii Domnului nostru Isus Cristos. Slujba va începe la orele 18.00. În cadrul acestei celebrări se cântă „Patimile şi Moartea Domnului nostru Isus Cristos” după Evanghelia Sfântului Ioan. Va avea loc ritualul de dezvelire şi adoraţie a Sfintei Cruci (care au fost acoperite la începutul săptămânii cu un voal). Slujba din Vinerea Sfântă conţine şi administrarea sacramentului (tainei) Împărtăşaniei, care la catolici se acordă numai după spovedanie. Spovedania presupune mărturisirea păcatelor. De asemenea se recomandă ca împărtăşania să fie luată fără să fi mâncat nimic cu cel puţin două ore înainte. Este o slujbă

Sâmbăta Mare. În această seară are loc o slujbă specială, care se numeşte vigilie. Celebrarea acesteia va începe la ora 20.00 cu sfinţirea focului în faţa bisericii. Apoi credincioşii catolici vor intra cu lumina cea nouă în Biserică, unde se va intona Preconiul Pascal. Preconiul pascal este un imn al bucuriei Învierii Mântuitorului. Va urma Liturghia Cuvântului, apoi sfinţirea apei, înnoirea promisiunilor pe care credincioşii le-au făcut la botez, iar apoi Liturghia Euharistică. La sfârşitul acesteia se va desfăşura Procesiunea de Înviere pe străzile ca înconjoară biserica. Credincioşii îşi aduc cu ei lumânări. Pe parcursul Vigiliei Pascale, acestea vor fi aprinse de mai multe ori.

Duminica Învierii. Sfânta Liturghie solemnă va fi celebrată la ora 9:30. La sfârşitul liturghiei se vor binecuvânta bucatele, ceea ce marchează sfârşitul postului şi intrarea într-o nouă etapă. Sărbătoarea de Înviere, de Paşti, ţine trei zile la catolici.

Cu o oră înaintea de începerea celebrărilor din Joia, Vinerea şi Sâmbăta Mare, în confesionalele (cabinele din lemn special amenajate pentru a asigura secretul spovedaniei) bisericii piariste în acest an călugării iezuiţi sunt cei care asigură pentru Sfânta Spovadă. Serviciul se asigură înaintea începerii slujbelor propriu-zise.

Slujbele de la Biserica Minoriţilor se vor ţine în limba română.

„Faptul că în acest an Paştile au aceeaşi dată ne bucură, dar nu aş prelungi gândul spre ecumenism”, spune Henryk Urban, superiorul Comunitãþii iezuite „Sf Ignațiu”.

Ceremonia umilinţei: Episcopul greco-catolic va spãla picioarele unor tineri

Joia Mare. Sfânta şi Marea Joi începe în cadrul celebrărilor Vecerniei cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Este vorba despre o slujbă care nu se face decât de zece ori pe an, de şapte ori în timpul postului Paştelui, în restul zilelor oficiindu-se Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. În jurul orei 11.30 va avea  Ceremonia Spălării Picioarelor, în cadrul căreia PS Florentin, va spăla picioarele a 12 seminarişti, precum Domnul Isus Hristos la Cina cea de Taină a spălat picioarele ucenicilor săi. Spălând picioarele ucenicilor, Isus vădeşte semnificaţia profundă a iubirii pe care a dăruit-o şi propovăduit-o prin viaţa şi moartea Sa pe Cruce: iubirea care serveşte, iubirea care se dăruieşte, iubirea care curăţeşte. Corifeul Apostolilor, Petru, se opune, dar Isus îi spune: „Dacă nu te voi spăla, nu ai parte de Mine.” (Io 13, 8) şi înţelegând semnificaţia profundă a celor săvârşite, Petru răspunde: „Doamne, spală-mi nu numai picioarele mele, ci şi mâinile şi capul”. La fel, fiecare creştin este chemat să primească această iubire a Dumnezeului care se oferă, care primeşte acuzaţiile nedrepte, biciuirea, Crucea şi moartea, chiar dacă pare greu de înţeles, pentru „a avea parte de El” şi de Înviere.

Pentru a înţelege mai profund şi a primi darul mântuirii izvorât din Crucea lui Hristos, toţi cei care doresc, în aceeaşi zi a Joii Mari şi Sfinte, de la ora 18.00, sunt invitaţi la Denia celor 12 Evanghelii. Textele din evanghelii în care sun consemnate patimile mântuitoare sunt declamate în fiecare an în biserică. Scopul este ca mesajul lor să pătrundă nu doar în minţile, ci şi în inimile celor ce ascultă.

Vinerea Mare. În timpul Orelor Împărăteşti din Vinerea Mare, începând cu ora 9.00, printr-o procesiune a Ierarhului şi a preoţilor celebranţi, epitaful (o pânză pe care este pictată punerea în mormânt a lui Isus Hristos) va fi scos din altar şi depus într-un loc special amenajat tot în biserică. Aici, de la ora 18.00, va fi săvârşit Prohodul Domnului. Trupul mort pe Cruce al Mântuitorului va fi înmormântat în mod simbolic, şi, conform tradiţiei, peste Biserică se va aşterne liniştea contemplativă, în rugăciune şi meditaţie, după modelul Preasfintei Fecioare Maria, care a rămas în tăcere la picioarele Crucii.

Sâmbătă. Utrenia Învierii Domnului nostru Isus Cristos va încheia timpul de veghe şi de aşteptare, fiind celebrată, în bucurie, sâmbătă, începând cu ora ora 23.00. Purtând lumânări aprinse în mâini, în acest an împreună cu întreaga Biserică Catolică de tradiţie bizantină şi latină şi cu Biserica ortodoxă, credincioşii vor intona cântarea de învingere: „Hristos a Înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!”, mărturisind Învierea Domnului şi chemând la bucurie. La sfârşitul slujbei se vor distribui Paştile, vin şi pâine sfinţite puse în recipiente speciale. Paştile nu sunt euharistie propriu-zisă, este un mod de a aminti că jertfa şi învierea lui Isus s-au făcut pentru fiecare dintre noi.

Duminică. La celebrarea duminicală solemnă a Sfintei Liturghii din Sfânta şi Marea Duminică a Învierii Domnului, din 20 aprilie, de la ora 10.30, PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul de Cluj – Gherla, va prezenta poporului credincios Scrisoarea sa Pastorală, care în acest an are tema „Bucuria Învierii este bucuria vieţii creştine”, chemând la bucurie, pentru că „acesta este marele mister al Învierii lui Hristos”. Paştile se sărbătoresc prin slujbe specifice trei zile consecutive.

Toate celebrările Săptămânii Mari şi ale Sărbătorii Învierii din Catedrala episcopală greco-catolică, vor fi însoţite de cuvinte de învăţătură susţinute de preoți profesori și consilieri eparhiali dar și de Episcopul eparhial de Cluj – Gherla. „Noi, ca Bisericã Greco-Catolicã, ne bucurãm împreunã cu ortodocºii când Paștele cade separat și împreunã cu toatã lumea când Paștele cade la aceeași datã”, spune pãrintele greco-catolic Mircea Marþian.

Biserica reformată cu două turnuri. Paşte şi poezie

Reformaţii de rit calvin, cum sunt cei de la Biserica cu Două Turnuri, sărbătoresc Paştele crezând în învierea lui Isus. Din ciclul evenimentelor care au loc începând de joi, ei consideră că Patimile, Moartea şi Învierea lui Isus Cristos sunt în egală măsură de importante, situându-se din punct de vedere teologic pe acelaşi nivel. Părintele Lazslo Adorjani ne-a dezvăluit un fapt surprinzător: „Noi aici în parohia foştilor hoştezeni avem un ritual propriu pe care îl facem o parte preluat din tradiţie pe care le-au fãcut preoþii care au slujit în trecut ºi o parte este stabilitã împreunã cu Consiliul Parohial. La aceste se adaugã desigur partea din Biblie, care trebuie sã aparã obligatoriu în slujbã.

Joia Mare. Se face o slujbă de seară în care se celebrează Cina cea de Taină şi se acordă Euharistia. Euharistia este o experienţă sacră personală, individuală

Vinerea Mare. Se face o slujbă dimineaţa, dar şi una specială seara, când conform tradiþiei din aceastã bisericã se parcurge Calea Crucii. Calea Crucii se citeºte din bãncile bisericii. Reformaþii calvini nu folosesc crucea dar recunosc cã Isus a fost rãstignit pe cruce. „Biserica noastrã are formã de cruce, deci nu suntem împotriva ei, dar nu o folosim aºa de des ca alþii” spune pãrintele Adorjani. La acestã slujbã participã ºi corul care interpreteazã cântece religioase ºi din repertoriul clasic. În aceastã slujbã preotul foloseºte versete biblice, dar ºi texte poetice religioase scrise de autori mai mult sau mai puþin cunoscuþi, unii dintre ei fiind chiar cei ai comunitãþii. Parohul crede cã prin poezie oamenii pot fi ajutaþi sã se apropie de misterul, tragismul ºi frumuseþea acelor momente teribile din viaþa lui Isus.

Sâmbătă este zi de reculegere şi nu se ţine slujbă

Duminica se ţine slujba de Înviere. Aici se ţin două slujbe identice dimineaţa de la 9.00 şi de la 11.00 datorită numărului mare de credincioşi. Sărbătoarea continuă cu slujba de seară, care celebrează tot Învierea.

Paştile se celebrează în această biserică trei zile, dar sunt biserici calvine ale unor comunităţi mai mici care sărbătoresc atâtea zile câte se stabilesc în consiliul parohial.

Despre data comună a Paştelui, ca întâmplare care ar putea pune problema ecumenismului, părintele Adorjani crede: „E greu! Nu data Paştelui e problema! Noi, reformaţii, am putea face paşi spre o unificare, dar în rest sunt prea multe canoane”.

 Biserica Evanghelică – spovedania şi împărtăşania comună

JOI. Seara se ţine o slujbă de celebrare a Cinei de Taină, în care se citesc texte din evanghelii şi are loc spvedania şi împărtăşania care sunt comune, prin care cei prezenţi declară că le pare rău de toate actele prin care l-au supărat pe Dumnezeu şi îşi afirmă credinţa în el. Părintele Feher Oliver de la Biserica Evanghlică din Centru spune: Noi știm cã prin moartea lui Isus Dumnezeu ne-a iertat toate pãcatele, chiar și pe cele viitoare. Trebuie doar sã-l iubim și sã credem în el”.

VINERI. Este cea mai mare sãrbãtoare a evanghelicilor. Altarul se îmbracã în negru ºi clopotele nu sunã pânã sâmbãtã noaptea la ora 12.00. Slujba se face dupã-amiaza, este una de meditaþie, enoriaºii stau pe loc, se citesc versete biblice ºi se fac rugãciuni. Lumea rãtrãieºte interior patimile, „Jertfa lui Isus are actualitate, Isus a murit pentru tine. Jertfa lui ºi credinþa noastrã, pe asta se întemeiazã biserica noastrã”, spune Keregyarto Imola – Orsolya, preot la aceeaºi bisericã. Pe altar pe parcursul slujbei se aflã o lumânare care la sfîrºitul slujbei este stinsã, dar ultimul act al ei este împãrtãºania.

SÂMBĂTĂ. Isus este mort. Este o zi de reculegere individuală.

DUMINICĂ. Este ziua în care se sărbătoreşte Învierea. Se ţin dimineaţa două slujbe în maghiară de la ora 10.00 şi în germană de la 12.00. Evanghelicii sãrbãtoresc Paºtele douã zile.

Despre o dată comună a Paştelui părintele Feher Oliver consideră că „Credinţa şi nu calendarul uneşte biserica. Credinţa este cea care ne aduce aproape”

Unitarienii – Credinţa răspândită în lume de la Cluj

Pentru unitarienii „Toată Săptămâna Mare este prilej de lectură din Biblie, de meditaţie şi de puţină muzică bună, nu nepărat religioasă”. În această atmosferă se desfăşoară în fiecare seară slujba care începe la ora 6.

JOI. Slujba de joi are un caracter special. Ea celebrează Cina cea de Tainã.

VINERI. Slujba este una de pomenire a patimilor lui Isus, textul „Patimile lui Hristos” care se rosteşte vineri în Biserica de lângă Sora este al unui clujean – Peterffy Gyula, fost profesor al Colegiului Unitarian, decedat în 1958.

SÂMBĂTĂ. Este zi tristă de meditaţie şi reculegere. Deci, fără muzică.

DUMINICĂ. De la ora 11.00 este slujbă de Împărtăşanie, la fel şi în a doua zi de Paşte când pe lângă faptul că se face slujbă de împărtăşanie este şi o Zi a Recunoştinţei.

„Noi credem că Isus a fost răstignit pe cruce, era o metodă de tortură a romanilor. Un trup care moare nu reporneşte. Învăţătura lui Isus, credinţa în el au înviat. Textul nostru fundamental este Biblia, dar noi ştim că şi evangheliștii erau oameni. Trebuie sã înþelegeþi cã noi suntem latura cea mai liberalã a reformaþilor”, spune preotul unitarian Norbert Racz.

Părintele unitarian este foarte deschis când e vorba de sărbători pascale comune „Fără niciun dubiu ar fi excepţional dacă am avea sărbători comune. Când la Cluj nu sărbătorim împreună, eu mă simt stingher”.