Rusalii – 100.000 de pelerini la Şumuleu Ciuc

Duminică şi luni românii au una dintre cele mai mari sărbători creştine, Rusaliile. Sărbătoarea vine întotdeauna la 50 de zile (şapte săptămâni şi o zi) după Paşti. Aşa că ea cade întotdeauna duminică şi luni. De altfel, legile statului acordă acum două zile libere, una dintre ele este însă duminică, iar a doua luni. Aşa se adună trei zile de vacanţă: sâmbătă, duminică şi luni. De Rusalii este comemorată coborârea Duhului Sfânt deasupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Evenimentul a avut loc în ziua Rusaliilor evreieşti (Şavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret, conform Noului Testament. De aceea, sărbătoarea creştină mai poartă denumirea de Cinzecime.

Tradiţia populară spune că Rusaliile erau nişte zâne rele care le pot face mult rău oamenilor, îi sluţesc, îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă. Tot acum, sâmbătă, sunt Moşii de vară, moment de pomenire a morţilor. Legenda spune că în Joia Mare sufletele morţilor au părăsit mormintele şi au zburat libere vreme de 50 de zile, iar acum se întorc spre odihnă la locul lor. Cei vii au datoria să facă gesturi de înduplecare şi îmbunare a spiritelor celor duşi. Un alt obicei popular de Rusalii este înştruţatul boului, în care un animal este împodobit şi plimbat pe uliţele satului ca să aducă belşug, prosperitate, noroc la căsătorie fetelor şi feciorilor: „Coborât-o coborât / Coborât-o boul sfânt / Să aducă soarele / Să rodească ogoarele”. Al doilea ritual foarte cunoscut practicat de Rusalii este Căluşarii. Este un dans cu scop cathartic, tămăduitor, cu origine precreştină, dacică, în care apare cultul calului mişcările amintind de tropăiturile cabaline. Din 25 noiembrie 2005, dansul Căluşarilor este prezent pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.

Lângă Cluj o biserică-monument istoric care are hramul Coborârea Sfântului Duh este biserica din lemn din Frata, care datează din 1827.

De Rusalii se desfăşoară în România cel mai mare pelerinaj catolic din această parte a Europei, la mănăstirea de la Şumuleu-Ciuc. La el participă în fiecare an în jur de 100.000 de oameni care vin din toate colţurile lumii. Un fapt cunoscut este că majoritatea sunt de origine maghiară.  Şumuleu Ciuc (în maghiară Csíksomlyó, în germană Schomlenberg) este în acest moment un cartier al municipiului Miercurea Ciuc. Şumuleul a fost cândva, până la sfârşitul secolului XIX reşedinţă executivă a Scaunelor secuieşti Ciuc, Giurgeu şi Caşin, apoi a devenit comună a comitatului Ciuc. Prima biserică franciscană a fost construită între anii 1442 – 1448, pe locul vechii biserici, ca urmare a comemorării victoriei de la Sântana a lui Iancu de Hunedoara. Au urmat două extinderi cu capele în anii 1530 şi 1649. Biserica a fost de mai multe ori devastată. Fiind grav deteriorată, a fost demolată în 1802. Biserica actuală a fost construită între anii 1802 -1824 în stil baroc. Iar finisările au durat 72 de ani. În biserică se află o statuie a Sfintei Fecioare Maria. A fost realizată în perioada 1515 – 1520, este considerată o capodoperă a sculpturii în lemn şi este cea mai mare dintre toate cele realizate în acea perioadă. Despre această statuie se crede că este cea care le-a insuflat curajul secuilor catolici pentru a obţine victoria în faţa celor care voiau cu puterea armelor să-i treacă la protestantism. De interes în jurul Bisericii sunt şi Capela „Salvator” din secolul al XV-lea, Capela „Isus în Chinuri”, datând probabil din perioada secolelor al XV-lea – al XVII-lea, Capela „Sfântul Anton”, construită între 1750 şi 1773.

Pelerinajul de la Şumuleu-Ciuc are tradiţie seculară, iar comunitatea maghiară din Transilvania, Ungaria şi din diaspora îl conservă prin prezenţa crescută din fiecare an. În 1567, principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, a încercat să impună credincioşilor din scaunele secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Caşin religia unitariană. Credincioşii catolici adunaţi la Şumuleu, sub conducerea preotului Istvan din Joseni, au pornit să înfrunte armata principelui protestant. După respingerea atacului, împodobindu-şi steagurile cu crengi de mesteacăn, bărbaţii s-au întors la Şumuleu şi împreună cu ceilalţi s-au rugat la Dumnezeu şi la Sfânta Fecioară, exprimându-şi astfel recunoştinţa pentru obţinerea victoriei. În memoria acestui eveniment istoric, de fapt unul din multele războaie religioase caracteristice epocii, sute de mii de oameni din toate colţurile lumii vin anual în pelerinaj la Şumuleu-Ciuc şi participă la procesiunea religioasă. Manifestările care încheie pelerinajul debutează prin scoaterea drapelului localităţii, drapel numit „Laborum” care are o greutate de 25 de kilograme. El este purtat prin tradiţie de către cel mai merituos elev al Liceului Romano Catolic „Segito Maria”, din Miercurea-Ciuc. Pelerinii pornesc către Altarul Triplu de lângă Capela Salvator, de pe Muntele Şumuleul Mic. Catolicii cei mai fervenţi urcă dealul în genunchi şi pe coate, pe coasta abruptă a muntelui, pe „Drumul Crucii”, marcat de 14 cruci, care simbolizează popasurile făcute de Iisus.

Pelerinii din Ungaria care participă la pelerinajul de Rusalii la Şumuleu-Ciuc şi care ajung de obicei vineri cu trenul în Gara Cluj-Napoca sunt întâmpinaţi pe peron de sute de conaţionali, cu flori, steaguri ale Ungariei şi ale UDMR, pogăcele cu jumări Trenul vine şi el împodobit cu afişe, steguleţe. Adeseori în gară în intervalul de staţionare a trenului, unii pelerini coboară pe peron se amestecă cu cei care îi întâmpină şi cântă împreună imnul Ungariei şi cel secuiesc. Apoi trenul pelerinilor pleacă mai departe. Deşi emoţia este mare, nu se înregistrează violenţe.

Pelerinajul anual de Rusalii de la Şumuleu Ciuc este un moment foarte important pentru comunitatea maghiară. Mărturie stă faptul că politicienii de rang înalt sunt prezenţi în fiecare an la Şumuleu. În 2013, preşedintele Ungariei, Ader Janos, vicepremierul Semjen Zsolt însoţiţi de alţi parlamentari din ţara vecină au participat la pelerinajul de Rusaliile catolice din judetul Harghita, Potrivit organizatorilor, la pelerinajul de Rusalii de la Şumuleu Ciuc au sosit preşedintele Ungariei, Ader Janos, împreună cu soţia. Vicepremierul Semjen Zsolt se afla şi el în România în vizită privată. Niciunul nu a vorbit în calitate de politician, conform regulilor instituite de organizatorii pelerinajului, care nu vor ca evenimentul religios să aibă prea pronunţate conotaţii politice. Sărbătoarea de la Şumuleu a devenit prin tradiţie una maghiarilor de pretutindeni.