Urmașii lui Bolyai și o adunare complexă: UBB+Matematică= Performanţă

Lectorul universitar dr. Czibula Istvan, în timpul cursului "Fundamentele programării"/Foto: Dan Bodea

Facultatea de Matematică și Informatică, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, se situează, conform Academic Ranking of World Universities in Mathematics, pe poziţia 101-150 în topul Shanghai, cel mai prestigios top al clasificării universităților din întreaga lume. De altfel, Universitatea Babeș-Bolyai este singura universitate din România care se regăseşte în acest top. Clasarea ei este o recunoaştere a valorii şcolii de matematică din UBB.  Totodată, intrarea în acest top este o performanţă remarcabilă, ţinând cont de finanţarea superioară pe domeniul cercetării de care beneficiază alte universităţi prezente în top Shanghai.

Studenți de anul I la „Mate”/ Foto: Dan Bodea

„Ştiinţa ţărilor sărace”

„Este un clasament care ne obligă. Nu este de ajuns să publici rezultatele cercetărilor, ci este necesar să publici mai mult decât alţii. Clasarea pe o poziţie onorabilă în acest top este o recunoaştere şi ne oferă o vizibilitate mult mai mare pe plan internaţional”, a declarat pentru Transilvania Reporter, Decanul Facultății de Matematică şi Informatică, prof. dr. Adrian Petrușel.

Şase universităţi americane, două instituţii franceze şi două britanice  -Princeton University, Harvard University, University of California-Berkeley, University of Cambridge, Pierre and Marie Curie University – Paris , Stanford University, University of Oxford, University of Paris Sud – Paris, Massachusetts Institute of Technology (MIT), University of California, Los Angeles – sunt primele în lume în ceea ce priveşte performanţă în domeniul Matematicii, iar Cluj-Napoca, prin reuşita Facultăţii de Matematică şi Informatică, se clasează pe locul 101-150 alături de facultăţi din oraşe precum Barcelona, Madrid, Lyon, Milano, Manchester, sau Singapore.

„Un matematician francez definea matematica drept o ştiinţă a ţărilor sărace. La matematică doar cu o bucată de hârtie şi cu un creion poţi să faci ştiinţă. Bineînţeles şi cu inteligenţă. Din acest motiv, multe dintre ţările sărace ale lumii au rezultate pentru că cercetarea în acest domeniu nu necesită foarte mulţi bani. E un adevăr, dar accesul la informaţie este din ce în ce mai scump, deci trebuie să ai bani să accesezi informaţia fără de care dezvoltarea ulterioară nu este posibilă”, punctează profesorul Adrian Petruşel.
Faptul că alte universităţi din România nu s-au clasat în top este o chestiune de mobilizare, sau de colectare a datelor, consideră decanul Adrian Petruşel, mai ales că şcoala matematică românească este foarte puternică şi recunoscută în toată lumea.

Continuarea tradiţiei

Profesorii Dimitrie Pompeiu, Ioan Muntean, Tiberiu Popoviciu, Gheorghe Călugăreanu, Caius Iacob sunt doar câţiva dintre profesorii care au onorat şcoala clujeană de matematică şi informatică. Să nu-l uităm nici pe János Bolyai, matematician genial din Transilvania al cărui nume Universitatea „Babeş-Bolyai” îl poartă din anul 1959.

Toată reuşita de astăzi este clădită pe munca unor generaţii de oameni, începând de la universitatea maghiară din 1872, continuând cu Universitatea românească din 1919 şi ajungând cu rezultatele din ziua de astăzi.

„Statul ar trebui să privescă investiţia în cercetare şi-n şcoală în general ca pe o investiţie necesară, nu ca pe o povară. Politicienii cred că şcoala înghite bani dar nu face bani, ori ea face oameni, creează societatea, o socieate de calitate sau de trei parale, depinde cât investeşti!” Marius Lazăr, profesor Sociologie, UBB Cluj-Napoca

„Fără tradiţia construită în Cluj până la ora actuală, nu am fi obţinut rezultatele. Poziţia din clasament reflectă rezultatele obţinute în cercetare. Shanghai este un clasament pe indicatori din cercetare ştiinţifică şi nu intră în discuţie componente didactice sau de altă natură. În clasament s-a ţinut cont de următorii indicatori: numărul premianţilor Nobel, numărul publicaţiilor în reviste internaţionale de primă categorie, respectiv cele indexate în Web of Science, bază de date pe care o gestionează Thomson Reuters şi citările acestor publicaţii în aceeaşi bază de date, ele reflectând impactul internaţional al cercetărilor pe care un anumit grup de matematicieni îl realizează”, explică profesorul Adrian Petrușel

Acesta a adăugat că pentru o universitate este foarte greu să pătrundă în top 500 dat fiind faptul că toate domeniile din acea universitate trebuie să obţină perfomanţă. În plus, în topurile privind performanţa pe universităţi contează în clasament şi bugetul acestora.

Foto: Dan Bodea

Cercetarea ştiiţifică

Cercetarea în matematică are două componente: cercetarea fundamentală în care studiezi de dragul matematicii fără a şti dacă la un moment anume noutatea pe care ai realizat-o va fi utilă undeva. De asemenea, mai este cercetarea matematică aplicativă, tot mai puternică, legată de diverse domenii ale ştiinţei precum fizică, chimie, biologie, medicină, informatică, în care matematica intervine direct rezolvând unele din problemele respective. „La Cluj avem rezultate foarte bune atât pe partea de matematică fundamentală, respectiv colectivul de algebră şi criptologie este un colectiv foarte puternic, dar şi pe partea de matematică aplicată: analiză şi optimizare, ecuaţii diferenţiale cele care modelează multe dintre fenomenele lumii reale, dar şi mecanica şi astronomia. Cercetarea ştiinţifică este organizată pe grupuri de cercetare. Sunt grupuri mai mari cu întâlniri săptămânale, cu o tradiţie începută de pe vremea lui Pompeiu de la 1919 şi colective mai mici cu interese punctuale care lucrează pe alte proiecte”, spune decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică.

Matematică aplicată 

Domeniul matematicii nu pare inaccesibil, ci chiar este inaccesibil pentru majoritatea dintre noi, din cauza faptului că toate cunoştinţele matematice se construiesc în timp. Pentru a confirma această „teorie” am asistat la unul dintre cursurile Departamentului de Informatică susţinute de lectorul universitar dr. Czibula Istvan, intitulat „Fundamentele programării”. Deşi era doar un curs adresat „bobocilor” din anul întâi, complexitatea informaţiilor predate depășește cu mult nivelul mediu de înţelegere. Studierea matematicii este ca un sport pe care unii îl practică cu regularitate, însă care din lipsa antrenamentului poate duce la pierderea performanţei câştigate în ani de muncă. „Matematica este ca o piramidă pe care trebuie să clădeşti pas cu pas, iar orice cărămidă lipsă în fundament conduce la dereglări ale sistemului. Matematica este grea pentru că presupune o acumulare continuă de cunoştinţe, de metode de idei şi o lecţie lipsă poate să dărâme tot edificiul. La matematică vin de obicei doar cei pasionaţi care şi ştiu să treacă peste greutăţile pe care aceasta le presupune şi uneori chiar reuşesc să ajungă la performanţă”, explică profesorul Adrian Petruşel.

„Copiii când vin la Matematică îşi închipuie că urmarea studiilor de matematică este să devină profesori. Noi am văzut însă că foarte mulţi absolvenţi de-ai noştri lucrează în managementul unor firme pe diverse profile. Foarte mulţi matematicieni vedem în managementul băncilor, la instituţii financiare, în zona Comisiei Europene. Gândirea logică pe care studiile de matematică le-o oferă îi duce pe aceşti copii spre rezultate remarcabile în aproape orice domeniu”, mai spune decanul Adrian Petruşel

„Nu am stat foarte mult pe gânduri când m-am hotărât să dau admitere la Facultatea de Matematică şi Informatică. A fost pur şi simplu o opţiune pe care am avut-o după Liceu, întrucât am urmat un profil real. Mai mult ca sigur nu voi intra în învăţământ după ce voi termina Facultatea şi nici nu mă preocupă foarte mult un domeniu în care să mă implic şi să aduc o contribuţie la nivel academic. Probabil voi încerca să obţin un job în domeniul IT dacă tot voi ieşi de aici matematician” – Ştefan Pascu, student în anul I la Facultatea de Matematică şi Informatică

62 de subdomenii

Dacă înainte, până în anii 1920, matematica avea un stadiu de dezvoltare şi existau oameni cu o privire generală asupra ei, datorită dezvoltării sale în ultimii 50-60 de ani, matematica a devenit foarte specializată. Este foarte greu să ai astăzi o privire generală asupra acestui domeniu care cuprinde alte 62 de subdomenii. „Matematicienii au o inteligenţă specifică. Au nevoie de gândire raţională, de logică şi de foarte multă răbdare şi muncă. În ultimii doi ani am încercat să facem o selecţie mai bună a studenţilor şi de aceea am introdus concursul de admitere pentru a-i selecta pe baza unor calităţi de logică, perseverenţă, atenţie, interes şi sperăm să avem studenţi de o calitate superioară. Există şi un număr mare de tineri pe care după anul întâi îi exmatriculăm pentru că nu rezistă ritmului de studiu. Exmatriculăm aproape în fiecare an 200-300 de studenţi din ambele zone, de Informatică şi de Matematică. Este un preţ pe care îl plătim ca să avem o calitate bună în final”, precizează decanul Facultăţii de Matematică şi Informatică.

Decanul Facultății de Matematică şi Informatică, prof. dr. Adrian Petrușel/Foto: Dan Bodea

Cerinţele pieţei

În cadrul acestei facultăţi sunt căutate în principal specializările de informatică pe linii de studii română, engleză şi maghiară, în schimb matematica nu este atât de căutată. „Dacă la Informatică înmatriculăm în jur de 500-600 de studenţi în anul întâi, la Matematică înmatriculăm 80. Aici piaţa este cea care dictează şi reglează problema. Nu este nevoie de atât de mulţi matematicieni şi este nevoie de forţă de muncă pe IT. E o chestiune de economie de piaţă. Din perspectiva finanţării am fi foarte bucuroşi dacă şi pe matematică am avea 200 de studenţi. Trebuie să fim realişti şi să nu lansăm specialişti pe piaţă fără a avea acoperire pe piaţa muncii. Suntem bucuroşi că vin atâţia cât vin şi că reuşim să obţinem cu ei rezulate bune care ne scot în lume”, declară profesorul Adrian Petruşel.

Miza: studenţii străini

Potrivit acestuia, marea miză a Facultăţii de Matematică şi Informatică este a atrage cât mai mulţi studenţi străini, date fiind tendinţele demografice destul de clare în România. În prezent, la Facultatea de Matematică şi Informatică studiază aproximativ 30 de studenţi străini din ţările arabe, India, Grecia sau SUA, majoritate înscrişi pe linia de studiu engleză. Miza este însă de a aduce studenţi străini de bună calitate care să performeze măcar într-unul din cele 62 de domenii ale Matematicii. “Nu putem face performanţă în toate domeniile matematicii, dar dacă reuşim în patru-cinci dintre ele, este extraordinar”, consideră decanul Facultăţii clujene. Profesorul Adrian Petruşel este de origine din oraşul Satu Mare şi a urmat Liceul „Mihai Eminescu”, unul dintre cele mai bune pe partea de ştiinţe reale. Ca orice tânăr care era atras de matematică şi care dorea să facă o carieră a venit la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Terminând Facultatea în 1986 a fost repartizat la Şcoala Generală Numărul 2 din Gherla. Această etapă profesorul o numeşte «trei ani de Gherlă». După această perioadă, în 1990 a intrat în Universitate ca asistent. În 1994 a devenit lector, în 1998 a fost conferenţiar şi din 2003 profesor. În 2012 Adrian Petruşel a devenit decan.

„Sunt profesori care predau matematica din pasiune şi alţii doar pentru salariu. Când eu m-am îndreptat spre matematică am avut o foarte bună şi exigentă profesoară de matematică în Gimnaziu. Fiindcă matematica are, în ciuda aparenţelor, foarte multe subdomenii, m-am specializat în ecuaţii diferenţiale şi operatori neliniari, o parte importantă a analizei matematice”, precizează Adrian Petruşel.

[stextbox id=”custom”]

Un alt fel de Nobel care ne lipsește

Medalia Fields este cel mai prestigios premiu internațional pentru excelență în cercetarea matematică, echivalentul Premiului Nobel. Aceasta poartă numele matematicianului canadian John Charles Fields, care l-a inițiat. Turnată din aur 14k., medalia este însoțită de un premiu de 15.000 dolari canadieni (C$), adică peste de 10.000 de euro. Decernat pentru prima dată în 1950, premiul este acordat unui număr de maximum patru matematicieni care nu au împlinit vârsta de 40 de ani la 1 ianuarie al anului decernării, din patru în patru ani, la fiecare ediție a Congresului Internațional de Matematică (ICM), ca o recunoaștere a întregii activități stiințifice a celor mai dotați tineri matematicieni din lume, spre deosebire de premiul Nobel, care se conferă pentru o anumită realizare științifică deschizătoare de drumuri. Pe fața medaliei apare profilul lui Arhimede și citatul atribuit lui: „Înalță-te peste tine însuți și vei cuprinde lumea”, iar pe revers, pe fundal, mormântul lui Arhimede cu gravura teoremei sale preferate, „sfera și cilindrul” circumscrise la diametru și înălțime identice (raportul dintre suprafața și volumul ambelor este egal cu 2/3) și inscripția latină:„Oferită de matematicienii adunați din toată lumea pentru remarcabilele scrisuri”. Cele mai multe Medialii Fields le deţine SUA, Franţa şi Rusia. Din păcate România nu deţine o astfel de medalie. [/stextbox]

„Performanţa celor de la Facultatea de Matematică şi Informatică este remarcabilă cu atât mai mult cu cât ea nu se datorează unor politici guvernamentale de stimulare a cercetării ci muncii şi talentului cadrelor didactice şi studenţilor de acolo. Faptul că ei au fost remarcaţi pentru performanţele lor în cercetare ridică şi nivelul universităţii, este un bun câştigat. La matematică sunt puţini studenţi pentru că tinerii nu prea merg la o facultate fără aplicabilitate, cel mult pot deveni profesori, dar asta cred că i-a ajutat să atingă performanta respectivă, au putut să lucreze mai uşor cu profesorii. Este o chestiune de conjunctură, nu ceva programat. Iar acest tip de organizare ar trebui să fie model pentru România”, Marius Lazăr, profesor Sociologie, UBB Cluj-Napoca