Regândim sau „plătim”

Economiști din cele mai mari corporații și bănci ale lumii au demonstrat prin studii că modelul de creștere economică al celor mai de succes orașe, între care și Cluj-Napoca, este rezultatul unui mix format din densitate demografică și economică. Însă, creșterea urbană necesită o planificare integrată de furnizare a serviciilor publice, cum ar fi transportul, exact domeniul care s-a dovedit a fi cel mai vulnerabil în Cluj-Napoca.

Clujul se dezvoltă, strategiile sunt aceleași

Dezvoltarea accelerată a zonei metropolitane atrage peste 50.000 de navetiști în fiecare zi. Studiile amintite mai sus mai arată nevoia iminentă de investiții în infrastructura rutieră a Clujului. Peste o jumătate de miliard de euro este suma estimată a fi obligatoriu de investit de către autorități în infrastructura metropolitană de transport, incluzând aici drumuri, centuri, parkinguri etc. Contactat de Transilvania Reporter, economistul Augustin Feneșan, a explicat că strategia orașului pentru investiții în infrastructură este una greșită. ”Nu o spun doar eu, ci o spun și alți specialiști, că ar trebui creat acel mix de transport, adică parking-urile făcute undeva la periferia Clujului, apoi pus la punct un sistem de transport local metropolitan foarte bine optimizat. Pe de altă parte realizarea de centuri, fluidizări și optimizări în trafic cu sensuri unice, sensuri giratorii și foarte multe alte măsuri ce converg spre a fluidiza puțin circulația în zone specifice, cum urmează să devină, sau este deja și Clujul. Din păcate nu întotdeauna strategia de dezvoltare, din acest punct de vedere, a fost cea mai bună”, explică economistul.

Accesările de fonduri, o prioritate

Feneșan mai atrage atenția că nevoia de investiţii a unui oraș precum Cluj-Napoca, depăşește resursele financiare disponibile la nivel local, iar acest lucru trebuie să ducă automat la accesarea de fonduri europene. ” Adevărul este că avem o abordare un pic depășită, ca să nu spun greșită vizavi de absorția fondurilor europene și modul de derulare a proiectelor. Aici sunt niște rigori pe care trebuie să le respectăm ad literam, altfel ele nu produc efectele scontate. Europa ne amendează zilnic pentru că nu am închis gropile de gunoi și nu le-am făcut alea noi, pentru că așa s-a lucrat până acum. Dar trebuie să ne repoziționăm în acest raport cu Europa, altfel vom pierde mereu. Sunt bani europeni pentru investiții în infrastructura rutieră, dar dacă repetăm greșelile din trecut, pierdem bani”, a mai spus Feneșan.

Bugetul primăriei Cluj-Napoca pentru acest an se ridică la aproape 300 de milioane de euro, cu 53 de milioane mai mare față de anul trecut, dar și în acest caz economistul crede că este de cele mai multe ori prost gândit. ”Degeaba își propune Primăria, pe 2017, să investească 50 de milioane de euro, să facă parking-uri, când nu are pregătită infrastructura. Practic, e o planificare proastă. Bani care nu vor putea fi cheltuiţi şi vor fi pierduți. S-au pierdut bani în decursul anilor pentru că nu au fost găsite locațiile potrivite pentru ridicarea de parking-uri. Probabil și locațiile acestea ar fi mai ușor de găsit tocmai în zonele periferice ale municipiului decât într-o zonă centrală sau semicentrală”, a încheiat Feneșan.