„Războiul” medicamentelor: originale sau generice

Un ordin de anul trecut al ministrului Sănătăţii a iscat numeroase confuzii în rândul pacienţilor, dar şi o adevărată confruntare între producătorii de medicamente originale şi cei de medicamente generice. Prin ordinul 703 din 2015 publicat în Monitorul oficial şi care ar urma să producă efecte din luna iulie, preţul medicamentelor originale trebuie să scadă la nivelul celor generice.

În jur de 800.000 de pacienți riscă să rămână fără tratamente inovatoare prin dispariția de pe piața din România a 123 de medicamente, ameninţă reprezentanţii Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). De fapt, urmează “să fie eliminată discriminarea practicată de stat prin reglementarea preţului genericelor la maxim 65% din preţul fostului original”, deşi ele sunt produse absolut similare, spun în replică cei de la Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Adevărul? Ca întotdeauna, undeva pe la mijloc. Dincolo de calculele şi disputele economice, la mijloc e prins pacientul care, într-adevăr, s-ar putea găsi în situaţia ca peste şase luni de la aplicarea ordinului să constate că pe piața din România nu se mai găsesc unele medicamente originale.

Când doi se ceartă…..

„Această prevedere va avea consecințe deosebit de grave asupra pacienților români. Prețul medicamentelor va coborî cu 35% sub minimul european, total nesustenabil, ceea ce îi obligă pe producătorii de medicamente nu doar să-și reconsidere portofoliul de produse, ci și să reevalueze oportunitatea de a aduce noi medicamente în România”, a declarat Dan Zaharescu, director executiv al ARPIM, potrivit unui comunicat dat publicităţii.

Potrivit ARPIM, ordinul a fost implementat fără o analiză de impact.

“Consecințele negative ale implementării acestui ordin se vor resimți și la nivel economic. Scăderea prețurilor originalelor la nivelul genericelor nu va aduce economii la bugetul de stat, așa cum au afirmat autoritățile. Medicamentele eliberate în regim compensat sunt deja rambursate la prețul celui mai mic generic, iar diferența dintre bugetul alocat medicamentelor și consumul real este plătită de producători prin taxa clawback. De fapt, implementarea articolului 8.1 va diminua contribuțiile la bugetul de stat, întrucât sumele colectate din TVA și din taxele generate de impozite se vor reduce”, a explicat Dan Zaharescu.

În opinia reprezentanților ARPIM, sistemul de sănătate românesc are nevoie de o metodologie sustenabilă de calcul al prețului la medicamente, iar acest lucru trebuie să se întâmple în cel mai scurt timp pentru a putea evita declanșarea unei alte crize în sistemul de sănătate.

Aceste afirmaţii sunt contrazise însă de competitorii celor de la ARPIM, respectiv reprezentanţii APMGR (producătorii de medicamente generice) care susţin că prevederea ordinului în cauză este absolut benefică şi justificată din punct de vedere concurenţial.

„Prevederea la care faceţi referinţă, 8.1, a fost introdusă în metodologia de aprobare a preţului medicamentelor la recomandarea Consiliului Concurenţei, care a constatat în urma unei investigaţii pe piaţa farmaceutică un tratament discriminator de preţ între generice şi medicamentele ieşite de sub brevet. Astfel, prin lege, medicamentul original protejat de brevet trebuie în România să aibă un preţ minim comparat cu alte 12 state membre ale UE. Medicamentul generic, care apare pe piaţă ca variantă similară a orginalului după expirarea brevetului, trebuie să aibă un preţ cel mult egal cu 65% din cel al originalului. Consiliul Concurenţei a constatat că după expirarea brevetului nu mai există niciun motiv ca statul să acorde în continuare acest avantaj de preţ medicamentului ieşit de sub patent, întrucât genericele sunt produse absolut similare, acest lucru este garantat de stat. S-a făcut confuzie vorbindu-se de scăderea preţului la medicamente originale şi lipsa tratamentelor. Prevederea din ordin se referă numai la medicamentele ieşite de sub patent, este ilogic să vorbim de dispariţia de medicamente originale – acelea nu au generice, deci nu au la ce să îşi raporteze preţul. În opinia APMGR prevederea 8.1 este doar corectarea unei grave discriminări la care era supus în politica de preţuri medicamentul generic”, explică Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR.

…pierde pacientul?

Din toată această dispută în pierdere se pare că va ieşi pacientul român.

„Suntem şi noi într-o nebuloasă pentru că suntem prinşi cumva la mijloc. Într-adevăr această prevedere legislativă care determină scăderea preţurilor la medicamentele inovative nu ajută statul cu nimic, pentru că oricum la decontare CAS-urile luau preţul cel mai mic. Aşa că dacă tu ca stat intervii şi îi obligi pe producătorii de medicamente originale să îşi scadă preţurile s-ar putea ca aceştia să se supere, să îşi ia jucăriile, simbolic vorbind, şi să plece. Aşa că noi, pacienţii suntem până la urmă cei care pierdem posibilitatea de a alege între un medicament original, chiar dacă e mai scump, şi unul generic. Pentru că e o chestiune de opţiune, dacă îmi permit să cumpăr acel medicament mai scump şi vreau aceasta ar trebui să am această posibilitate. Mai există şi un alt aspect, unii pacienţi reacţionează diferit la medicamente deşi în teorie e vorba despre aceeaşi substanţă, atât la originale, cât şi la generice. Tot ce pot spune din punctul de vedere al unui pacient, este că ne dorim ca pe piaţa din România să avem o paletă cât mai largă de medicamente din care să putem alege după propriile posibiltăţi şi dorinţe. Pentru că şi acum sunt o mulţime de medicamente pe care nu le găsim la noi şi suntem obligaţi să ni le aducem din alte ţări. Eu cred că este o pierdere pentru toţi, poate mai puţin pentru producătorii de medicamente generice, care cred că în acest fel lumea va da buzna la produsele lor”, a precizat pentru Transilvania Reporter, Radu Gănescu preşedinte al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

Cei de la ARPIM au avansat o listă cu 123 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţa românească, însă ce se află pe acea listă este confidenţial. „Doar producătorii de medicamente în cauză ştiu ce anume vor retrage, lista este confidenţială, iar potrivit legii, trebuie să notifice ANMMD şi 6 luni sunt încă obligaţi să asigure pe piaţă acele produse. Practic vom vedea abia peste şase luni ce medicamente nu vom mai avea, să sperăm că nu va fi prea târziu. Cert este că odată ce un medicament este retras de pe piaţa românească înapoi nu va mai veni”, a adăugat Gănescu.

Producătorii de medicamente generice consideră însă că nu e nici un pericol să rămânem fără anumite tratamente şi dimpotrivă cred că aplicarea acestui ordin va aduce economii pentru pacienţi şi spitale. „Pentru pacienţi ar trebui să crească accesul la tratament; sistemul sanitar, deci şi spitalele, ar trebui să obţină economii importante; având în vedere că măsura este în spiritul unei adevărate competiţii pe piaţă, producătorii ar trebui să profite de avantajele pieţei libere în condiţiile în care piaţa medicamentelor este şi aşa suprareglementată; este adevărat că modul de stabilire a preţului la medicamente în România este văzut de întreaga industrie ca principala cauză a dispariţiei medicamentelor de pe piaţă, APMGR solicitând în mai multe rânduri public urgentarea adoptării unei noi metodologii de aprobare a preţului care să permită accesul pacienţilor la tratament în condiţii de sustenabilitate economică pentru producători, distribuitori şi farmacii. APMGR solicită declanşarea de consultări de urgenţă cu toţi reprezentanţii industriei farmaceutice – producători, distribuitori şi farmacii – pentru adoptarea unei noi metodologii care să asigure accesul la tratament pentru pacienţii români în condiţii de sustenabiliate economică pentru toţi actorii din industrie”, a adăugat Laurenţiu Mihai.