„Război” cu cianuri în Transilvania. Ungaria, aliat de conjunctură

În plină vacanţă Guvernul a decis recent printr-o hotărâre să permită reluarea exploatărilor cu cianuri în Baia Mare. Miza? Miliarde de euro. Iar decizia a iscat după cum era de aşteptat un adevărat război, inclusiv în instanță, între societatea Romaltyn Mining, pe de o parte, și Consiliul Local Baia Mare, pe de altă parte. Compania ar urma să demareze activităţile de prelucrare a unor halde de minereu steril, la 13 ani după poluarea cu cianuri a râului Tisa.  Accidentul a fost unul dintre marile dezastre ecologice din Europa de după Cernobâl și a atras ulterior condamnarea României de către CEDO pe motiv că nu a evaluat suficient riscurile legate de folosirea de cianură în mina de aur de la Baia Mare.

Şi în celălalt proiect controversat, care implică folosirea cianurilor în exploatarea minerurilor, mult mediatizata Roşia Montană, există termene noi avansate de autorităţi. Mai exact noiembrie 2016, potrivit draftului unui acord între Guvern şi Roșia Montana Gold Corporation (RMGC), care continuă negocierile pentru acest proiect. Premierul Victor  Ponta dă asigurări că exploatarea se va face doar după ce proiectul de lege care prevede condiţii noi şi speciale de mediu va trece de Parlament şi preşedinte, iar activiştii de mediu se pregătesc de noi proteste.

Documentul pe baza căruia se negociază include şi un calendar pentru începerea exploatării, respectiv aprobarea PUZ Zona Industrială până în decembrie 2013, finalizarea dobândirii dreptului de folosinţă asupra imobilelor din perimetrul de exploatare până în mai 2014, scoaterea imobilelor din fondul forestier şi din circuitul agricol până în mai, respectiv iunie 2014, obţinerea autorizaţiei de construire până în iunie 2014, construirea propriu-zisă a facilităţilor de exploatare şi producţie în intervalul iunie 2014 – noiembrie 2016 şi demararea propriu-zisă a exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană cel târziu în noiembrie 2016.

Cum a început povestea de la Baia Mare

Societatea Romaltyn Mining a primit licența pentru exploatarea reziduurilor miniere din iazurile de decantare Săsar (MEDA) și Flotația Centrală Săsar prin Hotărârea de Guvern 437 din 3 iunie, publicată în Monitorul Oficial în 4 iunie 2013. Hotărârea a aprobat licența de concesiune nr. 1/1998 încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și fosta societate Aurul Baia Mare.  Profitând de această hotărâre, Romaltyn a trimis Primăriei Baia Mare o adresă în care arată că aleșii locali sunt obligați prin lege să se conformeze și să modifice acel plan urbanistic care le interzicea desfășurarea de activități comerciale în acea zonă.

Conflictul dintre Consiliul Local Baia Mare şi reprezentanţii Romaltyn a izbucnit în urmă cu aproximativ patru luni, după ce la finalul lunii aprilie autorităţile băimărene au decis să schimbe destinaţia zonei unde se află uzina. În urma referendumului local din 25 iulie 2010, printr-o decizie a Consiliului Local Baia Mare s-a instituit în zona în care a funcţionat SC Aurul SA o interdicţie de construire până la elaborarea unui PUG şi PUZ nou. Consiliul Local a decis să schimbe destinaţia zonei în care se află uzina, iar Romaltyn a refuzat varianta relocării, motivând că aceasta presupune costuri prea mari iar investiţia ar fi una nerentabilă. De altfel, Primăria Baia Mare a refuzat categoric să elibereze companiei amintite autorizaţiile de funcţionare motivând că uzina este amplasată într-o zonă locuită, înconjurată de firme specializate în servicii şi alte activităţi comerciale.

Prin urmare, societatea a acţionat, la începutul luni iulie, Consiliul Local şi Primăria Baia Mare în instanţă, cerând anularea hotărârii privind relocarea sediului uzinei.  Primul termen de judecată a avut loc în 22 iulie la Tribunalul Maramureş, când instanţa a amânat cauza la cererea intimatului pentru angajarea unui apărător şi pentru comunicarea cerererii de intervenţie. La cel de-al doilea termen, fixat pentru data de 5 august, Romaltyn a cerut în instanţă un nou termen pentru a studia întâmpinarea depusă de către Consiliul Local Baia Mare, iar un nou termen a fost fixat pentru data de 27 august. Între timp, în 13 august, la Primăria Baia Mare a ajuns o citaţie de la Curtea de Apel Cluj, într-un dosar deschis tot de Romaltyn, prin care se solicita strămutarea cauzei din motive ligitime. Mâine, reprezentanţi Consiliului Local Baia Mare se vor afla la Cluj pentru susţinerea acestei cauze în faţa magistraţilor. Între timp, în şedinţa de Consiliului Local de ieri aleşii locali l-au mandatat pe primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, să angajeze un apărător care să pledeze în favoarea băimărenilor  în instanţă în procesele cu Romaltyn.

„Nu cred că cei de la Romaltyn vor să pornească un război cu comunitatea din Baia Mare ca să nu folosesc termeni mai duri. Eu sunt pentru revitalizarea REMIN, pentru redeschiderea mineritului dar care să folosească tehnologii adecvate, tehnologii în conformitate cu cerinţele de mediu. Ce fac cei de la Romaltyn însă nu este minerit, ei prelucrează reziduurile miniere, provenite din prelucrarea iniţială a minereurilor. Ei extrag doar profitul şi o fac cu cianuri, or asta ar avea un impact major asupra mediului şi nu se poate face acest lucru în mijlocul oraşului. Nu cred că se face aşa ceva nicăieri în lume”, a declarat pentru Transilvania Reporter primarul Cătălin Cherecheș.

Acesta a precizat că Romaltyn deţine licenţa de exloatare valabilă doar până în anul 2017, or ei doresc prelucrarea deşeurilor aurifere timp de cinci ani plus alţi trei pentru ecologizare. ”Nu se încadrează nici măcar în termenele licenţei pe care o deţin. Să nu uităm de accidentul din 2000 când a fost poluată jumătate din Europa. Acel accident a adus enorme prejudicii de imagine României şi ar însemna să fim inconştienţi să permitem repetarea unui astfel de fenomen”, a mai spus Cătălin Cherecheş.

Ungaria, aliat de conjunctură

Pentru e evita o catastrofă similară celei din anul 2000, Primăria municipiului Baia Mare a trimis recent un memoriu Guvernului ungar, prin care îl înştiinţa de posibilitatea reluării mineritului pe bază de cianuri. „Am trimis o informare cu privire la trecutul, prezentul şi posibilul viitor al industriei de prelucrare a minereurilor, din Baia Mare. În respectivul memoriu sunt amintite date privind accidentul ecologic din 2000, normele şi recomandările europene vizavi de folosirea cianurilor în minerit, procesele câştigate la CEDO pe această temă, poziţia comisiei de urbanism a municipiului Baia Mare, precum şi posibilitatea unui anumit impact transfrontalier, în cazul unui accident tehnic”, a declarat primarul municipiului, Cătălin Cherecheş.

Edilul speră ca în demersul său de a opri reluarea mineritului neferos, care utilizează procesul de cianurare în diverse etape industriale, să beneficieze de sprijinul autorităţilor statului român. „Aşteptările noastre nu vin neapărat din partea statului maghiar, ci din partea Guvernul României. Convingerea mea e că Guvernul va face toate diligenţele pentru respectarea legii şi analizarea documentaţiei depuse de Romaltyn, în vederea redeschiderii activităţii industriale. Conform prevederilor în vigoare, Romaltyn nu poate funcţiona în zona rezidenţială şi de servicii actuală”, a mai spus Cătălin Cherecheş.

Romaltyn nu are nici aviz de mediu

Potrivit reprezentanţilor Agenţiei pentru Protecţia Mediului Maramureş (APM), Romaltyn nu are nici avizele de mediu. „Documentaţia pentru mediu a fost depusă de cei de la Romaltyn la Cluj, la Agenţia Regională, încă din anul 2007. Anul trecut, fiind desfiinţată această direcţie, documentaţia ne-a fost trimisă nouă şi Ministerului Mediului. Ministerul a verificat documentele şi a solicitat acte suplimentare prin noi. APM Maramureş a trimis încă de anul trecut notificări către Romaltyn prin care solicta aceste documente suplimentare, dar nu am primit încă un răspuns de la ei”, a declarat, pentru cotidianul Transilvania Reporter, Ioana Trifoi, director executiv al Agenţiei de Protecţia Mediului Maramureş.

De altfel, primarul Cătălin Cherecheș declarase recent că documentaţia depusă de Romaltyn la Ministerul Mediului a fost respinsă: “Am aflat, din discuţiile cu reprezentanţi ai Ministerului Mediului, că cei de la Romaltyn au depus o documentaţie care a fost respinsă ca fiind neconformă”.

Militanţii Greenpeace, aşteptaţi în Baia Mare

Ca urmare a intensificării demersurilor pentru reluarea exploatării cu cianuri, câteva mii de militanţi Greenpeace sunt aşteptaţi în Baia Mare la finele lunii august pentru a onora invitaţia făcută de filiala Maramureş a Partidului Verde. „Partidul Verde, filiala Maramureş, a solicitat sprijin din partea activișţilor Greenpeace şi a Verzilor Europeni pentru a stopa definitiv traficul de influenţă al societăţii Romaltyn din Baia Mare prin care se doreşte poluarea cu cianuri ameninţând mediul  naţional cât şi cel european, având în vedere precedentul accident din anul 2000  a cărui consecinţe au afectat statele vecine Ucrainaşi Ungaria”, a precizat Vasile Tivadar, preşedintele Partidului Verde, filiala Maramureş.

În același timp, în presa locală s-a declanşat o campanie acerbă prin care se cere cetăţenilor municipiului Baia Mare să se opună folosirii cianurilor în minerit.

Investiție de 20 milioane de dolari

După ce a aparţinut mai multor proprietari influenţi din spațiul sovietic, Romaltyn este deţinută acum de omul de afaceri kazah Kenges Rakishev, prin firma SAT Company, care are 51% din acţiuni, şi fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, prin Fribourg Investments, proprietarul a 49% din activele societăţii.

Potrivit datelor făcute publice, la uzina de la Baia Mare ar urma să fie făcute investiţii de circa 20 de milioane de dolari. Anunțul datează de la începutul anului 2013, când Fondul de private equity Fribourg Investments, controlat de fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a cumpărat 49% din capitalul social al companiei miniere “Romaltyn Limited”. Repornirea activităţii companiei a fost programată pentru ultimul trimestru al acestui an, iar investiţiile vor acoperi retehnologizarea completă a uzinei, înlocuirea circuitului de conducte, finalizarea staţiei de tratare a apei la iazul de decantare, refacerea izolaţiei lacului de decantare şi amenajarea unor noi buzunare de retenţie.

Fosta uzină “Aurul” este singurul loc unde, în prezent, mai poate fi tratat şi procesat minereul aurifer cu o capacitate anuală de 2, 5 milioane tone.

Roşia Montană, nou termen pentru exploatare

Şi controversatul proiect minier de la Roşia Montană a revenit în această perioadă în atenţia publică după ce au apărut informaţii referitoare la un nou termen pentru începerea exploatării minereurilor şi anume, noiembrie 2016. În acest moment continuă negocierile dintre statul român, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation privind calendarul implementării proiectului. Un prim pas ar fi aprobarea până în decembrie 2013 a Planului Urbanistic Zonal.

Potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării, document aflat încă în lucru şi făcut public de mediafax, există mai multe condiţii destul de stricte pentru ca participaţia statului român în compania care va exploata minereurile de la Roşia Montană să crească cu încă 5, 69%, adică la 25% din acţiuni. În primul rând creşterea este condiţionată de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor. Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat însă recent că negocierile dintre Guvern şi investitor nu au fost încheiate, ci sunt încă în derulare. Conform acestui document, participaţia statului va creşte la 25% în două etape.

Astfel, în prima etapă va fi transferată o cotă de 3, 6858% din acţiuni, rezultând o participaţie a statului de 23%, dar cu obligaţia ca acordul de mediu privind implementarea proiectului să fi fost emis şi aprobat prin hotărâre de guvern şi să nu conţină modificări semnificative faţă de proiectul prezentat şi propus prin raport şi studiul de fezabilitate, iar proiectul de lege care să aprobe exploatarea să fie adoptat.

În a doua etapă va fi transferată statului încă o cotă de 2% din acţiuni, dar cu condiţia ca toate autorizaţiile pentru începerea exploatării comerciale să fi fost emise în termene care nu au înregistrat întârzieri semnificative faţă de termenele prevăzute în calendarul de autorizare, iar proiectul de lege care aprobă exploatarea să fie în vigoare şi să îşi produce efectele.

Potrivit aceluiaşi draft, investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul având opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură.

Ponta: „Exploatarea va începe după aprobarea legii de către Parlament”

Faţă de noul termen avansat, noiembrie 2016, premierul Victor Ponta a declarat că exploatarea de la Roşia Montana va începe în măsura în care Parlamentul va adopta legea care prevede condiţiile de mediu şi de participare a statului român şi faptul că toţi banii care rezultă din redevenţe şi beneficii vor intra într-un fond special de dezvoltare durabilă. “Va începe orice fel de explorare şi exploatare numai în măsura în care Parlamentul va adopta o lege care să prevadă condiţiile de mediu, condiţiile de participare a statului român, faptul că toţi banii care rezultă din redevenţe, beneficii vor intra într-un fond special de dezvoltare durabilă. Numai dacă Parlamentul, după care preşedintele, toate procedurile vor fi îndeplinite. Înainte, nici vorbă”, a spus Ponta. El a precizat că Guvernul va trimite Parlamentului rezultatele negocierilor până la începutul sesiunii parlamentare. “Mai departe, cum şi cât timp va trece prin cele două Camere, dacă va trece, dacă va fi adoptat, dacă va fi modificat, nu ştiu să vă spun”, a spus Ponta.

Proiectul de lege, contestat de activişti

Proiectul de lege despre care vorbea premierul Ponta este însă puternic de activiştii Salvaţi Roţia Montană. „Ce să mai zicem de termenele astea de care tot vorbesc ei. La fiecare dou luni de 12 ani ne tot ameninţă cu noi termene de începere a lucrărilor. Dar văd că şi-au luta o marjă cam mare de timp. Suntem în 2013 şi ei vorbesc de noiembrie 2016. Ceea ce mi se pare mult mai ridicol şi mă îngrijorează este însă faptul că după ce timp de 12 ani nu s-a putut începe acest proiect tocmai pentru că era ilegal, acum se face o lege specială care face derogări de la legea mediului, legea administraţiei publice, deci facem legi speciale pentru proiectul unei companii private. Am ajuns de râsul Europei, că facem legi speciale pentru un proiect privat. Noi o să luptăm în continuare împotriva acestei strategii. Pe mine nu mă sperie PUG-uri şi PUZ-uri ilegale pentru că acestea se pot ataca şi aşa cum s-a văzut am făcut-o cu succes.  Dar dacă facem o lege specială care încalcă alte legi asta deja e foarte rău”, a declarat preşedintele asociaţiei Alburnus Maior, Eugen David. Potrivit acestuia discuţiile despre creşterea participaţiei statului român la compania controlată de RMGC sunt doar praf în ochi. „E ca şi atunci când a căzut Ceauşescu şi lumea era în stradă, iar de disperare le zicea că vă mai dau 100 de lei. Aşa şi ăştia mai aruncă statului un procent, vă mai dau atâţia lei, acum sunteţi mulţumiţi?”, a subliniat David.

Transilvania Reporter a solicitat un punct de vedere al oficialii RMGC referitor la noile termene avansate în ultima perioadă, însă nu a primit un răspuns până la închiderea ediţiei.

RMGC: „Nu comentăm”

Roșia Montana Gold Corporation s-am abținut să comenteze situația în care se află proiectul minier. „Pentru că este vorba despre negocieri aflate în derulare, până la încheierea lor nu putem face declarații pe această temă”, a spus Cătălin Hosu,  Regional Communications Manager la Roşia Montană Gold Corporation.

[stextbox id=”custom” caption=”Proiectul minier cu „noi standarde de mediu””]

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul Naţional de Investiţii şi Locuri de Muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de “exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul. Totodată, la finele lunii aprilie, Guvernul a decis înfiinţarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine.[/stextbox]

Text: Anca Miklos, Claudia Romitan