Probleme de compatibilitate și contestații în competiția pentru Capitala Europeană a Culturii 2021

Până la sfârşitul lunii, raportul privind evaluarea oraşelor din România rămase în competiţia „Capitala Europeană a Culturii, 2021” va fi făcut public. Răsfoind argumentele juriului privind candidaturile celor patru oraşe care au intrat în etapa a doua de selecţie se va putea specula mai avizat despre cine va fi desemnat câştigător în toamnă. Deocamdată, să constatăm doar că, deşi sunt angrenaţi într-o competiţie europeană, românii concurează în manieră proprie.

Prima etapă de jurizare a fost deja contestată de câteva oraşe de pe lista pierzătorilor. În principal, contestatarii acuză Ministerul Culturii că a avantajat Bucureştiul în etapa de preselecţie. Specialiştii români numiţi de minister  în juriul internaţional au fost amândoi bucureşteni, mai mult, ambii ar fi participat la întocmirea dosarului de candidatură al Bucureştiului. Şi băimărenii au fost prinşi cu minciuna, dosarul lor pretinzând că a fost adoptată strategia de dezvoltare culturală. Acest lucru  nu s-a făcut nici astăzi, dar adoptarea strategiei nefiind un criteriu de evaluare, chiar şi contestarii admit că minciuna nu justifică descalificarea oraşului de pe râul Săsar. Aduce în schimb noi îndoieli privind onestitatea  care a caracterizat prima etapă de jurizare.

În joc au rămas, până la soluţionarea contestaţiei, patru oraşe. Cu toate proptelele guvernamentale, specialiştii sunt de părere, analizând nominalizările de până acum, că Bucureştiul e un oraş prea mare ca să fie ales. Clujul, Timişoara şi Baia-Mare împart masa de joc, etalând  atuuri diferite. În Baia-Mare, primarul spune cu voce tare că arhitectul -şef e nepriceput, chiar şi aşa patrimoniul urban a fost refăcut în totalitate. Timişoara era pe cale să finalizeze refaţadizarea dacă nu intervenea Curtea de Conturi. Clujul în schimb a luat-o în sens opus, intervenind barbar asupra faţadele clădirilor istorice.  Aplicaţia capitalei Ardealului mizează pe superioritatea culturală şi artistică a oraşului, în speranţa că vizita experţilor străini din vară va constata că aşa stau lucrurile. Despre cum se joacă la masa cu miză mare „Capitala Culturală Europeană” 2021. (Redacția)

[do_widget “Easy Related Posts” ]

Competiția pentru titlul de Capitala Europeană a Culturii în anul 2021 a ajuns și la faza în care perdanții contestă candidaturile orașelor rămase în cursă. Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare sunt cele patru localităţi din România care au fost alese pentru lista scurtă, însă mai multe asociații culturale din orașele care nu au fost selectate contestă candidatura Bucureștiului și acuza probleme de incompatibilitate. De asemenea, potrivit contestației, probleme există și în cazul dosarului depus de reprezentanții orașului Baia Mare. Aceștia au atașat o strategie culturală care la momentul depunerii candidaturilor nu era adoptată în Consiliul Local și se afla încă în dezbatere publică.

Contestația a fost inițiată de asociațiile culturale din orașele Craiova, Braşov, Iaşi, Brăila şi Târgu Mureş și trimisă mai multor instituții din țară și din străinătate, printre care Guvernul României, Ministerul Culturii, Președinția României, Comisia Europeană, Consiliul European sau Parlamentul European.

Documentul atrage atenția asupra unei probleme de compatibilitate din dosarul de candidatură al orașului București. Astfel, semnatarii documentului solicită revocarea a doi membri din juriul de 12 care a stabilit lista scurtă a orașelor rămase în cursă, deoarece aceștia fac parte din conducerea unor instituții culturale care sunt parte a proiectului București 2021-Capitală Europeană a Culturii.

Cei doi membri în cauză sunt Raluca Velisar și Valentina Iancu, desemnate de către Ministerul Culturii să facă parte din juriul internațional de 12 persoane, în calitate de reprezentante ale statului român. Raluca Velisar este șefa departamentului de cercetare curatorială din cadrul Muzeului Național de Artă Contemporană din București, în timp ce Valentina Iancu este cercetător al Centrului Național  al Dansului București și curator la Muzeul Național de Artă a României. În general, reprezentanții statului ale căror orașe candidează au rolul de a face lobby astfel încât pe lista finală să intre cât mai multe orașe. La candidaturile anterioare, mai mult de 50% dintre orașele care depuneau dosare intrau pe lista scurtă, în timp ce în cazul României au intrat în faza finala doar patru orașe din totalul de 14.

„Contestația a fost făcută în 18 decembrie 2015. Nu am primit niciun fel de răspuns până acum. Am trimis-o către Comisia Europeană, Parlamentul European, Comitetul Regiunlor, Ministerul Culturii și Președinție. Așteptăm zilele aceastea răspunsul. Problema ține de incompatibilitatea celor două doamne din juriu, ca reprezentante ale României. Noi am reclamat că instituțiile pentru care acestea lucrează sunt partenere ale proiectului București Capitala 2021. În cazul orașului Baia Mare, strategia culturală era în dezbatere la odata la care s-a depus dosarul. În cazul lor este o problemă procedurală. Dacă ar fi fost analizat cu mai multă atenție dosarul, probabil s-ar fi observat această problemă, dar strategia culturală a orașului nu este o condiție obligatorie pentru candidatură. În rest cred că au un dosar foarte bun”, a explicat pentru Transilvania Reporter reprezentantul Asociației Tîrgu Mureș 2021, Sergiu Zereș.

Reprezentanții București 2021- Capitală Europeană a Culturii au declarat pentru Transilvania Reporter că cele două membre ale juriului nu au și nici nu au avut vreo implicare în realizarea dosarului de candidatură, ele fiind de altfel propuse în juriu și evaluate de către Ministerul Culturii.

„Echipa ARCUB București 2021 precizează faptul că cei doi reprezentanți ai României în juriul care a audiat echipele orașelor candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii, în decembrie, la Ministerul Culturii, respectiv doamna Raluca Velisar și doamna Valentina Iacob nu au luat în niciun fel parte la pregătirea dosarului de candidatură al orașului București. În ce privește contestația formulată de orașele Craiova, Braşov, Iaşi, Brăila şi Târgu Mureş, considerăm că Ministerul Culturii, în calitatea sa de organizator și garant al bunei desfășurări a competiției, precum și Comisia Europeană, ca inițiator al proiectului, sunt în măsură să facă toate precizările care să clarifice situația”, a explicat Magda Bucur, reprezentantă a proiectului București 2021.

Contestatarii cer o listă mai lungă

Contestatarii candidaturii Bucureștiului au însă în vederea revocarea celor doi membri din juriu și reluarea procedurii, astfel încăt lista scurtă să nu mai fie atât de scurtă.

„Avantajul de a fi în această listă scurtă este că, timp de opt luni de zile, până în septembrie când are loc faza a doua a competiției, exista șansa, pentru cât mai multe orașe, să dezvolte cât mai multe proiecte care ar putea contribui la creionarea unei strategii culturale pe termen lung. Noi am expus situația și am invocat incompatibilitatea celor două reprezentante. Motivația contestației este în primul rând reluarea procedurii și retragerea din juriu a celor două reprezentante. Avem o problemă exclusiv cu prezența celor două reprezentante ale României, nu cu juriul în sine. Procedural există mai multe variante, inclusiv una prin care Ministerul Culturii să suplimenteze lista scurtă cu mai multe orașe, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori în Spania sau în Italia”, spune Sergiu Zereș.

Chiar dacă cel puțin pentru moment orașul Tîrgu Mureș nu se mai află în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, Sergiu Zereș este de părere că, fără a include dosarul Bucureștiului, orașele Timișoara, Cluj-Napoca și Baia Mare își merită locul în această competiție.

„Din punctul meu de vedere, cele trei orașe de pe lista scurtă, cu excepția Bucureștiului, erau în opinia mea favorite. Am lecturat celelalte 13 proiecte și am considerat că Timișoara, Cluj și Baia Mare sunt favorite și au cele mai bune candidaturi. Bătălia se va da între cele trei orașe, chiar dacă Bucureștiul rămâne pe lista scurtă, deoarece sunt puține experiențele în care o capitală de țară a câștigat și acest titlu”, explică acesta.