Primavăra din ianuarie, ucigașul de pe câmp

Specialiștii avertizează că, date fiind temperaturile primăvăratice din ultima perioadă, nu va mai dura mult până când pomii vor înmuguri și plantele își vor relua procesul de hrănire. Un astfel de scenariu este de-a dreptul dezastruos, întrucât un ger le-ar pune direct la pământ și ar compromite producția agricolă pentru anul 2014.

„Avem două probleme: lipsa apei și gerul, care dacă vine și  prinde culturile neacoperite de zăpadă le îngheață și nu se vor mai dezvolta în continuare. Dacă plantele încep să crească și apoi vine gerul, seva care altfel se reduce în perioada rece, va îngheța pentru că este în cantități mai mari. Astfel, nici nu mai este nevoie de 10 zile de ger pentru ca plantele să moară. Lipsa de apă din sol face ca producția la semănăturile din primăvară să fie și ea în pericol. Sperăm totuși că va ninge cât mai repede. Dacă ninge într-o săptămână, înaintea unui ger aspru, pierderea de producție ar putea fi de 10-15 %. Dar dacă lipsa de precipitații se prelungește, putem ajunge la pierderi mari și chiar la a ara și a semăna din nou cultura din toamnă. Totuși, culturile din toamnă stau bine și putem fi optimiști”, spune Ilarie Ivan, profesor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj.

Cum producția agricolă din acest an nu pare a fi deloc la cheremul fermierilor, riscurile sunt cât se poate de mari. Fie producția va fi una foarte bună, fie pierderile vor ajunge la miliarde de lei și vom importa produse.

„În cazul în care nu vom avea precipitații, s-ar înregistra pierderi de producție foarte mari, de aproximativ 50%. Astfel de perioade au mai fost, dar partea cu adevărat dramatică este că astfel de anomalii sunt tot mai multe din cauza încălzirii globale. E greu să dai veridicte pentru că biologia nu este chiar atât de simplă. Depinde mult de conjuncturi”, mai spune Ilarie Ivan.

Soluții mai bune decât „mila Domnului” există și sunt aplicate cu succes în țările vestice. La noi există doar proiecte începute în anii 2000 și abandonate după doi ani cu precipitații normale. Ilarie Ivan spune că punerea la punct a unui sistem de irigații și crearea unor soiuri de plante care să reziste la secetă ar ajuta foarte mult. „1000 de tone de cereale au nevoie de 1000 de litri de apă. Noi trebuie să producem 1000 de tone cereale cu 600-700 de tone de apă. Ar mai trebui să creștem și numărul de culturi care se seamănă toamna pentru că vrând nevrând, toamna există precipitații. Grâul de toamnă răsare primăvara și avem producții foarte bune. Dar ce semeni primăvara, dacă nu are apă, pur și simplu nu răsare. Cel mai important este un sistem de irigații care este în prezent abandonat. Ne trebuie puțină minte doar. Avem un sol foarte bun și resurse apă potabilă mult mai bune deât au alte țări”, mai spune specialistul.

Îngrijorările din birouri sunt confirmate în mare parte și pe câmp, acolo unde fermierii au făcut investiții mari în semănatul de toamnă. În ciuda prognozelor nefavorabile, aceștia încă mai speră la un an bun din punctul de vedere al precipitațiilor și evită să se alarmeze prea tare.

Gheorghe Marinca produce de ani buni cereale la ferma sa din județul Cluj și astfel de perioade secetoase nu mai sunt o noutate pentru el.

„Deocamdată, seceta de acum și căldura nu pot influența producția din acest an întrucât vegetația nu a pornit. E prea repede să ne alarmăm. Ipotetic putem noi spune orice, dar deocamdată seceta nu pune în pericol producția agricolă din acest an. Dar dacă va continua seceta și vegetația se reia, atunci vom avea probleme foarte mari și pierderi de miliarde. Dacă vin zăpezile și ploile așa cum se preconizează totul va fi bine așa cum mai ales noi sperăm pentru că am investit foarte mult în culturile respective”, spune Gheorghe Marinca.

„Încă e luna ianuarie. Mai urmează două luni de iarnă. Noi sperăm că vor veni precipitații pentru că altfel o să fie jale. Săptămâna viitoare vor mai fi precipitații, deci nu trebuie să fim alarmiști. În fiecare an este așa, din ‘95 încoace am avut doar vreo trei ani normali din punctul de vedere al precipitațiilor. Noi sperăm că nu va fi ca în 2000-2002 când a fost chiar o secetă grea.  În Transilvania nu prea a fost nevoie de irigații, poate doar în ultimii ani. Dar ar fi bune niște sisteme integrate de irigații din lacurile piscicole sau pâraie”, explică Ioan Haș, directorul Stațiunii Turda.