Primăria promite că până de Paşte oraşul va fi curat „lună”

La început de primăvară Clujul arată cam ca după război, fiind plin de gunoaie şi mizerie. În ultimele zile, din fericire, prin cartiere au început să apară măturătorii şi maşinile de salubritate care mătură mecanizat şi spală praful şi mizeriile care s-au adunat în straturi groase peste iarnă. Despre cum se va „spăla” faţa oraşului până la sărbătoarea Paştelui, pe cele peste 600 de străzi date în grija celor două companii de salubritate cu care are municipalitatea contract, dar şi despre alte planuri de curăţenie ale municipalităţii, am vorbit cu city managerul Clujului, Gheorghe Şurubaru.

– Care sunt fimele care se ocupă de programul de curăţenie în această primăvară?

– Clujul este împărţit în două sectoare din acest punct de vedere şi de curăţenie se ocupă cele două firme cu care primăria are contract de mai mulţi ani, Rosal şi Brantner.

– Există un program de curăţenie pentru primăvară şi ce cuprinde?

– Practic firmele au stabilit un program zilnic de curăţenie şi aici ne referim la măturat, periat, măturat şi periat mecanic, spălat cu furtunul, curăţenie la bordură. Am început din 1 martie un program mai amplu de curăţenie. Respectiv ne concentrăm în cartiere, unde se realizează acţiuni cu durata a 3-4 zile pe sectoare stabilite împreună cu dânşii, fără să neglijăm şi celelalte părţi ale oraşului. Astfel, între 3 şi 5 martie deja s-au finalizat cartierele Grigorescu şi Gheorgheni. Este vorba despre prima intervenţie la curăţenie după trecerea iernii, când se ştie că se intervine cu material antiderapant şi acela se acumulează la bordură şi pe drum. După aceste cartiere, din 6 martie până în 9 martie s-a trecut prin cartierul Zorilor şi cartierul Mărăşti, o primă etapă. Am continuat din 10 până în 12 martie cu a doua etapă, cu altă parte din cartierul Mărăşti şi prima etapă în cartierul Mănăştur. Se continuă de astăzi (n.r. luni) şi până în 19 martie, deci până la finalul săptămânii, vrem să finalizăm integral cartierul Mărăşti şi Mănăştur, urmând ca din 20 până în 23 martie să intrăm în Dâmbul Rotund, Andrei Mureşeanu şi Bună Ziua. Şi la final, ca primă etapă, din 24 în 27 martie, cartierele Gruia şi Someşeni. Repet e vorba despre o primă intervenţie, pe cartiere, după iarnă, concentrat cu mai multe utilaje şi personal la măturat. După ce încheiem această primă etapă vom  relua fiecare cartier în parte pentru a încerca ca până la Paşte să mai facem o trecere prin fiecare cartier.

– Pentru zona centrală aveţi un program de curăţenie mai special? Şi mă refer aici nu numai la partea de străzi ci şi la trotuarele foarte murdare, mai ales în apropierea restaurantelor sau fast food-urilor, unde este plin de pete de grăsime, de mâncare. Există o soluţie şi pentru curăţearea trotuarelor?

– Da şi zona centrală e inclusă zilnic în programul de curăţenie. În ceea ce priveşte trotuarele, una dintre firmele de salubritate a achiziţionat un utilaj de spălare cu apă caldă sub presiune sau cu abur. Acolo unde se pretează folosirea acestui utilaj îl folosim, ca de exemplu în Piaţa Avram Iancu, unde sunt montaţi acele dale mai mici, biscuţii cum îi mai numim noi, aceştia se pot spăla cu acest jet. Porţiunile modernizate recent cu acele dale mari, granit, pe Memorandumului sau Horea, acelea sunt un pic mai sensibile pentru că sub acea presiunea a apei se scoate nisipul dintre rosturi. Dar vom încerca să intervenim, cel mai probabil vom încerca o spălare cu detergenţi, mai ales în zonele de restaurante.

Dacă reuşim să folosim acel aparat fără să producem daune, fără să afectăm rosturile dintre dale, vom încerca şi pentru centru cu acel utilaj să curăţem zonele cu mâncare. Acel utilaj îl folosim unde este posibil şi pentru îndepărtarea grafitti-urilor de pe picioarele de pod sau de pe clădiri.

– Care e cea mai mare problemă legată de curăţenie în prezent? Se vor curăţa de gunoaie şi apele şi lacurile din oraş sau malurile acestora?

– Problema cea mai consistentă, cea mai importantă acum, e cea de colectare şi transport al deşeurilor vegetale. La toate asociaţiile de proprietari, în special în acest moment, se efectuează toaletări de arbori şi de spaţii verzi, aşa că rezultă o cantitate foarte mare de deşeuri vegetale. Am finalizat la începutul lunii licitaţia pentru acest serviciu şi în acest moment avem o firmă care se ocupă de transportul deşeurilor vegetale de la ssociaţii până la rampa de depozitare. Restul problemelor sunt cele uzuale cu ce presupune programul de curăţenie. Pe Someş în acest moment este redus debitul şi se vede că există urme de gunoaie, dar cel mai important este că am dat drumul la realizarea stăvilarului la intrarea în Cluj care să oprească intarea deşeurilor pe apă în oraş.

– În oraş oamenii se plâng şi că nu prea sunt suficiente coşuri de gunoi.

– Unde se sesizează punctul, noi anunţăm firmele, care au obligaţia de a monta coşuri şi a le întreţine. În acest moment, pe unul dintre sectoare, unde a intrat în vigoare contractul nou, au obligaţia de monta peste tot coşuri noi, acelea gri, care apar pe sectorul Mărăşti- Gheorgheni, iar celeilalte firme noi îi solicităm desigur unde este nevoie să le completeze şi să suplimenteze şi întreţină, pentru că se distrug.

Un alt proiect important, pe care noi l-am pornit şi sperăm să reuşim până la sfârşitul anului să-l şi implementăm, este cel de puncte gospodăreşti îngropate. Aici am făcut deja câţiva paşi procedurali, s-a modificat o hotărâre de consiliu astfel încât să fie prins şi acest sistem de depozitare, am depus pe siteul instituţiei şi la ANAF o propunere de caiet de sarcini pentru o viitoare licitaţie. Până în acest moment a fost întors de vreo două ori pentru completări, după ultima depunere încă nu am primit răspuns dacă este ok, astfel încât să putem demara licitaţia de execuţie. Ne-am propus în acest an să executăm până la sfâşitul anului cel puţin 40-50 asemenea platforme. Sigur şi în limita în care primim proprietatea asupra suprafeţelor unde vin montate aceste platforme, de regulă ele vin montate în spaţiile unde există în acest moment spaţiile gospodăreşti. Acele terenuri sunt proprietatea primăriei, sunt domeniu public, numai trebuie verificat la fel ca orice alt teren să nu fie revendicări. După ce lămurim situaţia din punctul de vedere al proprietăţii şi după ce avem avizul ANAF-ului pentru a porni licitaţia noi dăm drumul acestui proiect.

Contractul de ridicare şi transport al deşeurilor menajere aflat în vigoare merge mai departe, singurul lucru suplimentar este că deja le-am cerut celor două firme să se doteze cu acea instalaţie hidraulică cu care vor trebui să manevreze, să ridice acele platforme. Au înţeles şi au spus că se dotează pentru că până la urmă numai aşa vor putea să ridice şi să transporte deşeurile.

Mai sunt probleme, conexe cu curăţenia, şi anume reabilitarea şi curăţarea parcurilor şi a spaţiilor verzi. Reparam, facem curăţenie, amenajăm părculeţele din oraş. Iar în Parcul din Ştefan cel Mare şi Parcul Caragiale împreună cu USAMV facem un proiect comun să le modernizăm.

În 2015 Primăria Cluj-Napoca a cheltuit peste 20 de milioane de lei pentru salubrizare stradală şi deszăpezire, iar anul trecut suma cheltuită a scăzut la 17,8 milioane de lei.