Prima pistă după 50 de ani

Lucrările pentru realizarea primei etape a noii piste a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca au demarat în 2011. Este prima pistă care se construieşte în România în ultimii 50 de ani integral, pornind de la fundaţie. Pista veche datează din anul 1968 şi are o lăţime de 30 de metri. Noua pistă va avea 45 de m lăţime, mergând până la 60 de m cu acostamente. Cei 2, 1 kilometri au fost finalizaţi în urmă cu câteva zile. Potrivit directorul Aeroportului Cluj-Napoca, David Ciceo investiţia pentru prima etapă a pistei este de aproape 40 milioane euro, suma fiind suportată de Consiliul Judeţean. Însă există o propunere a Ministerului Dezvoltării ca 50 milioane lei să fie alocaţi pentru investiţiile de la aeroportul clujean din fondul naţional de dezvoltare. Pentru realizarea noii piste a fost necesară şi o procedură de expropriere a mai multor terenuri din zonă. Exproprierile, calculate iniţial la 11, 4 milioane de lei (2, 5 milioane de euro) au fost apoi suplimentate cu patru milioane de lei (900.000 de euro). David Ciceo este de părere că odată cu darea în folosinţă a noii piste traficul aerian va creşte cu 5% în fiecare an. Aceasta deşi traficul de pe aeroporturile din România a înregistrat scăderi în primele şase luni ale anului. Pentru aeroportul din Cluj-Napoca, Ciceo estimează pentru acest an un trafic de peste un milion de pasageri.

Noua pistă, o idee veche de 20 de ani

Potrivit CJ Cluj, noua pistă marchează finalizarea unei noi etape din strategia de dezvoltare şi modernizare a aeroportului clujean. Acesta face parte din categoria aeroporturilor regionale moderne ale Europei, fiind al doilea aeroport al României din punct de vedere al traficului de pasageri: ”Consiliul Judeţean şi Aeroportul Internaţional „ Avram Iancu” Cluj au finalizat lucrările de construire a noii piste de decolare-aterizare de 2100 de metri. Începând de sâmbătă, 26 octombrie 2013, ora 15:30 companiile care operează pe Cluj-Napoca vor avea la dispoziţie o noua pista pentru aterizare şi decolare. Ideea construirii unei noi piste de aterizare-decolare a apărut încă din anul 1992, pe când aeroportul funcţiona sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Odată cu trecerea sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj şi mai ales după anul 2000, aeroportul a cunoscut mai multe etape de dezvoltare şi modernizare, fiind înclus într-un amplu program de investiţii. În anul 2001, are loc finalizarea execuţiei lucrarilor de modernizare şi extindere a aerogării vechi a aeroportului. De asemenea, în perioada 2005-2006 au loc o serie de lucrări menite să optimizeze infrastructura, precum extinderea platformei de parcare aeronave, implementarea unui sistem de apropiere vizuală, extinderea actualei piste de decolare-aterizare de la 1850 m la 2100 m, instalarea balizajului axial. În vara anului 2007 încep lucrările de construire la cele două noi terminale de pasageri. În anul 2008 este inaugurat noul terminal de pasageri sosiri, iar un an mai târziu, în 2009, cel de plecări. Parte din aceste investiţii au fost finanţate cu suportul Consiliului Judeţean Cluj, dar şi din veniturile proprii ale aeroportului. Lucrările de construire la noua pistă au demarat în luna noiembrie 2011, executant fiind Asocierea SCC Napoca SA – SC ICCO SYSTEMS SRL – SC GEO ARC SRL. Valoarea iniţială a contractului a fost de 137.808.522, 23 lei, costurile finale ridicându-se la 166.427.278, 88 lei. Costurile suplimentare la valoarea iniţială de atribuire a contractului au fost cauzate de problemele geotehnice apărute pe parcursul derulării lucrărilor, fiind necesare o serie de consolidări la stratul de fundare al pistei, lucrări care nu au fost cuprinse în contractul iniţial. Având în vedere importanţa obiectivului de investiţii pentru judeţ şi pentru dezvoltarea aeroportului, a fost necesară realizarea exproprierilor pentru terenurile necesare construcţiei pistei şi instalării echipamentelor de radionavigaţie. Astfel, valoarea aferentă exproprierilor care s-a virat până la această dată în contul special deschis în acest sens este de 23.317.592 lei, urmând ca 1.500.000 lei urmează să fie viraţi către o societate comercială cu profil agricol”.
Sâmbătă va fi inaugurată partea de 2.200 de metri, iar în final pista va avea 3.500 de metri, cu un cost estimat la 78 de milioane de euro.

Investiţii tot mai mari

În ultimii zece ani aeroportul clujean a avut parte de investiţii consistente care l-au transformat încet-încet în cel mai important aeroport din afara Bucureştiului. Cele mai mari sume au fost investite în ridicarea terminalelor noi, moderne, de plecări şi sosiri, construite la standarde internaţionale. Iar apoi a urmat o pistă nouă, proiect care este relizat în două etape, prima fiind tocmai inaugurarea pistei de 2.100 de metri care va avea loc sâmbătă.
Terminalele noi de pasageri au fost realizate în perioada 2007-2009. Primul a fost inaugurat în mai 2008, terminalul de sosiri cu o suprafaţă de 10.812 mp, dispus pe 3 nivele şi dotat cu 3 benzi de procesare a bagajelor, capacitatea de procesare fiind de 2.000.000 pasageri/an şi 750 pasageri/oră de vârf. Un an mai târziu, în prezenţa premierul de atunci, Emil Boc, şi a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu este inaugurat şi noul Terminal de pasageri plecări. Acesta are o suprafaţă de 16.150 mp, este structurat pe 3 nivele şi dotat cu 24 ghişee de check-in, 6 porţi de îmbarcare, iar capacitatea sa de procesare este de 1.500.000 pasageri/an şi 750 pasageri/oră de vârf. Construcţia în valoare de 25, 8 milioane de euro a fost finalizată în mai puţin de doi ani.

Viitorul zboară bine

Pista de 3500 de metri va fi următorul pas în proiectele de modernizare ale aeroportului clujean. Aceasta ar urma să fie realizată cel mai târziu până în 2016. După încheierea investiţiilor esenţiale în noile terminale şi o pistă modernă care suportă zboruri cu aeronave de capacitate mare, conducerea aeroportului se orientează şi pe dezvoltarea serviciilor conexe oferite pasagerilor sau investitorilor care apelează la zborurile aeriene în scopuri comerciale. În martie 2013, Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca a semnat contractul pentru realizarea studiilor privind transportul intermodal. Este vorba despre liniile de transport care să asigure pasagrilor o mai bună legătură cu oraşul dar şi cu gara pentru a-şi putea continua călătoria o dată ce ajung la Cluj. Sau pentru cei care iau zboruri din Cluj pentru a ajunge cu mai multă uşurinţă  la aeroport. Mai exact este vorba despre un proiect care prevede dezvoltarea unei infrastructuri care să conecteze actualele terminale de pasageri cu reţeaua de cale ferată, precum şi realizarea unei legături de transport marfă între reţeaua de cale ferată şi viitorul terminal cargo al aeroportului. Lucrările se ridică la 1, 6 milioane de euro şi vor fi realizate în urma unei licitaţii de asocierea formată din companiile Airport Management&Constructions, Societa per Azioni Esercizi Aeroportuari, Poll Engineering şi SMA Construct. Durata de execuţie a studiilor prevăzută în contract este de 18 luni, începând din mai 2013 şi până în noiembrie 2014.Proiectul este cofinanţat de Uniunea Europeană prin programul TEN-T (reţeaua trans-europeană de transport), astfel că investiţia va fi susţinută în proporţie de 50% din fonduri nerambursabile TEN-T, iar 50% din fondurile proprii ale aeroportului Cluj.
Aeroportul clujean va avea în următorii ani şi un nou turn de control. Deşi iniţial acesta urma să fie realizat din fondurile judeţului, ulterior s-a ajuns la o înţelegere în acest sens cu Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA), care deţine monopolul serviciilor de trafic aerian în România. Romatsa va construi pe cheltuiala proprie noul turn de control evaluat la 52, 5 milioane de euro. De altfel, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Cluj, o suprafaţă de peste 3.200 de metri pătraţi din zona aeroportului a intrat în custodia Romatsa pentru realizarea turnului de control.

Aeroporturile româneşti scad, aeroportul clujean creşte

Aeroporturile din România au înregistrat în primul semestru o scădere a traficului de circa 2% însă  reducerea numărului de pasageri este mai mică decât cea a numărului de mişcări, a declarat, pe 3 octombrie, preşedintele Asociaţiei Aeroporturilor din România, David Ciceo, director general al Aeroportului internaţional ”Avram Iancu” Cluj.

”Pe primele şase luni, pe aeroporturile din România este o scădere a traficului de circa 2%, o scădere a numărului de mişcări.  Îmbucurător este că scăderea numărului de pasageri este mai mică decât scăderea numărului de mişcări, ceea ce înseamnă că există o creştere a rolului sectorului pentru companiile aeriene”, a afirmat Ciceo, la ”Airports Infrastructure & Airlines Forum 2013”.

În ceea ce priveşte Aeroportul Cluj-Napoca, acesta a raportat o creştere de circa 8% a traficului în acest an: ”Vom depăşi din nou un milion de pasageri. Am reuşit să atragem destinaţii noi, am avut sprijin de la Consiliul Judeţean, dar şi o campanie agresivă de marketing şi de promovare a destinaţiilor”.

Cinci aeroporturi concurente

David Ciceo a făcut referire şi la derularea proiectelor aeroportuare, pe care le-a apreciat drept un “proces complex şi deloc uşor”. De asemenea, în opinia preşedintelui AAR, 2013 este cel mai dificil an, cel mai complex, având în vedere criza economică şi presiunea pe care o pun companiile aeriene pentru tarife scăzute şi posibilităţile limitate de finanţare. Cu toate acestea, există foarte multe proiecte de dezvoltare în derulare pe aeroporturile din România: ”Unul dintre factorii care fac din acest an unul mai complex este competiţia între aeroporturile din România şi competiţia cu aeroporturile din străinătate. În trecut, dar şi acum, se consideră că aeroporturile reprezintă un monopol. Sunt aeroporturi care se bucură de o situaţie de monopol, care au o putere foarte mare de a negocia cu companiile aeriene, dar nu e cazul pentru multe aeroporturi din România”. El a dat exemplul aeroportului clujean, despre care a afirmat că are o concurenţă destul de puternică. În condiţiile în care se consideră că aeroporturile se concurează dacă sunt situate la mai puţin de 200 de kilometri, Aeroportul din Cluj are ca şi concurenţă aeroporturile Oradea, Tg. Mureş, Sibiu, Satu Mare şi Baia Mare.

”Deci, Clujul nu este un monopol, dar concurăm foarte mult cu aeroporturile din străinătate pentru atragerea companiilor aeriene şi mai ales a companiilor low-cost, care, pe lângă potenţialul de pasageri, evaluează şi starea tehnică, dar şi facilităţile care le sunt acordate”, a menţionat David Ciceo.

Cerul unic european

Tot la Adunare Generala a AAR, Aleodor Francu, director general al Romatsa, a vorbit despre stadiul de implementare al proiectului Danube Fab, un concept al cerului unic european, care prevede constituirea de noua blocuri funcţionale în care România este un bloc funcţional deschis. Iniţiat în 2004, proiectul îşi propune înfiinţarea unui bloc funcţional de spaţiu aerian la nivelul României şi Bulgariei. Procesul presupune proiectarea şi managementul spaţiului aerian fără a ţine cont de graniţele naţionale, un concept operaţional comun, sisteme de pregătire în comun, sisteme de management armonizate, dar şi strategie şi planificare strategică comune.

 

[stextbox id=”custom” caption=”3 milioane de pasageri peste 20 de ani”]Într-un studiu de impact al Proiectului de investiţii în infrastructura de transport intermodal pentru pasageri şi marfă se arată că, potrivit prognozelor, aeroportul clujean va ajunge în anul 2038 la aproape 3, 5 milioane de pasageri anual. Potrivit prognozei, cei circa un milion de pasageri anual pe care îi are acum aeroportul clujean vor fi dublaţi ca număr în perioada 2020-2025. În jurul anului 2030 ar urma să fie peste 2, 5 milioane de pasageri, iar pragul de peste 3 milioane va fi atins abia în jurul anului 2035.
Potrivit aceleaşi prognoze, mişcările de aeronave pe aeroportul clujean vor ajunge de la 13.442 în 2013 la 40.902 în 2038. Şi transportul cargo ar înregistra un salt de la 964 de tone în 2013 la peste 32.000 de tone, dar asta numai în cazul realizării centrului intermodal.
Realizarea centrului intermodal la Cluj ar fi o premieră în România în ceea ce priveşte transferul de marfă tren-avion şi avion-tren. Prin realizarea lui, potrivit prognozelor, traficul suplimentar ar fi de peste 352.000 de pasageri anual până în 2038 şi de peste 29.000 de tone de marfă.[/stextbox]

[stextbox id=”custom” caption=”Zboruri în toată lumea”]În prezent, de pe aeroportul clujean sunt operate curse regulate spre 18 destinaţii: Bucureşti-Otopeni, Viena, Praga, Munchen, Londra – Luton, Eindoven, Bruxelles Sud Charleroi, Dortmund, Paris-Beauvais, Milano-Bergamo, Treviso-Venetia, Bologna, Roma –Ciampino, Zaragoza, Madrid, Barcelona, Valencia, iar din 24 noiembrie şi Tel Aviv. De asemenea, există şapte destinaţii charter, spre Palma de Mallorca, Tunis, Zakynthos, Heraklion, Skiathos, Rhodos şi Antalya.
Companiile aeriene care operează zboruri regulate de pe aeroportul clujean sunt TAROM, LUFTHANSA şi WIZZ AIR, iar cele cu zboruri charter sunt AIR BUCHAREST, CORENDON, AEGEAN AIRLINES, PEGASUS AIRLINES, TUNISAIR EXPRESS, WIZZ AIR şi TAROM. În plus, operează transport cargo internaţional companiileABC Air Hungary şi SILVER AIR.[/stextbox]