„Prima chirie” nu îi atrage pe şomeri

La trei luni de la intrarea în vigoare a programului „Prima chirie” cifrele arată un interes scăzut faţă de această facilitate. La nivel naţional, până în 31 august, au fost aprobate doar 49 de dosare, potrivit datelor comunicate de Agenţia Naţională pentru ocuparea Forţei de Muncă. Aceasta deşi bugetul prevăzut pentru acest an de agenţie, exclusiv pentru acest program, este de 18 milioane de lei. La Cluj până acum au fost depuse şapte dosare, din care s-au aprobat şase, ultimul fiind încă în curs de evaluare.

Cine poate beneficia de „prima chirie”? Şomerii înregistraţi la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă care îşi schimbă domiciliul la o distanţă mai mare de 50 de kilometri pentru a se încadra în muncă. Este vorba practic despre o primă de relocare se acordă la cerere, lunar, pe o perioadă de maximum 36 de luni. Aceasta doar dacă persoanele respective se angajează cu normă întreagă pentru cel puţin 12 luni. Suma decontată de stat se ridică la 75% din suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor pentru locuire, adică şi chirie şi utilităţi, în limita sumei de 900 de lei lunar. Prima de relocare se acordă lunar începând din luna următoare depunerii documentelor. Beneficiarul trebuie să depună lunar documente care să ateste plata chiriei, a facturilor la utilităţi, declaraţii şi adeverinţe privind veniturile realizate lunar. Prima de relocare se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare realizate de către acestea singure sau împreună cu familia, nu depăşesc suma de 5.000 lei/lună.

Economistul Mihai Şerban crede că programul nu este cu adevărat util, ceea ce explică şi numărul mic de cereri depuse. „Este complet deplasat faţă de condiţiile concrete din România şi părerea mea este că e o găselniţă electorală ieftină. Poate fi un ajutor real, dar e destul de puţin probabil ca un şomer să îşi lase casa pe care o are, rostul, familia şi să se mute la 50 de kilometri distanţă. Societatea românească e alcătuită din indivizi cu puternice tuşe tradiţionaliste, iar mobilitatea de la un oraş la altul sau de la o zonă la alta este foarte redusă. Vorbesc de mobilitatea de consistenţă, în care cineva lasă un loc în care a locuit şi se mută în altă parte unde îşi face o viaţă”, explică economistul clujean.

Prima chirie nu descurajează chiriile „clandestine”

Acesta crede că muncitorii din Moldova şi din sud care vin să lucreze pe şantierele Clujului nu vor beneficia niciodată de această facilitate. „Este o adevărată invazie în Transilvania de forţă de muncă, mai ales necalificată, venită din Moldova sau din sudul ţării. Dar aici nu se poate aplica în nici un fel această facilitate guvernamentală de prima chirie. Majoritatea acelor oameni vin şi lucrează la negru şi se instalează clandestin şi locuiesc în tot felul de condiţii improvizate, lucru care, pe de altă parte, explică şi de ce în Cluj nivelul chiriilor este atât de ridicat. Există o piaţă a chiriilor care nu e vizibilă, a chiriilor clandestine, a apartamentelor în care locuiesc 6-7 muncitori veniţi pe şantierele Clujului. Pe care nu-i declară nici cei care îi aduc la muncă şi nici proprietarii de apartamente”, spune Mihai Şerban.

Pe de altă parte, cei care aplică la program trebuie practic să plătească din banii proprii chiria şi utilităţile, abia ulterior urmând să depună actele pentru decontare şi să aştepte acordarea sumei de către stat. „Oamenii deja s-au fript cu lentoarea sistemului birocratic pe care îl întreţine statul. Aşa că nimeni nu mai are încredere să scoată din buzunar banii şi să plătească sperând că va fi decontată ulterior cheltuiala respectivă de către stat”, a adăugat Mihai Şerban.

Potrivit AJOFM Cluj, cererile aprobate de agenţie la Cluj vizează decontarea unor chirii în cinci localităţi: Arad, Zalău, Târgu Mureş, Sibiu şi Oradea. La nivel naţional, din cei 49 de beneficiari înregistraţi până la finele lunii trecute cei mai mulţi sunt în judeţul Maramureş (9).