Picnic clujean în Piața Muzeului. Tinerii maghiari vor plăcuțe trilingve pentru instalarea normalității

Aproximativ 100 de persoane au dat curs invitației Grupului de inițiativă Musai-Muszáj și au participat la un picnic ce a avut loc joi, 19 februarie, în Piața Muzeului. Acțiunea vine la o săptămână după flashmobul inedit desfășurat în Piața Unirii, în cadrul căruia tinerii au tăiat o panglică lungă de 410 de metri, pe lungime. Etnicii maghiari sunt nemulțumiți de sentința Curții de Apel Cluj potrivit căreia plăcuțele bilingve cu denumirea orașului nu mai sunt obligatorii.

 

Dacă prima activitatea a avut ca scop ironizarea activității municipalității și în special activitatea edilului Emil Boc, de data acesta, tinerii s-au gândit să îl provoace pe edilul municipiului să reacționeze, „bombardându-l” cu formulare.  Astfel, au tipărit mai multe cereri adresate Primăriei Cluj-Napoca, pe care le-au împărțit în timpul picnicului. Mai mult decât atât, s-au strâns donații pentru ca organizația să poată tipări 1.000 de astfel de cereri.

Tinerii au primit indicații clare pe o rețea de socializare referitoare la organizarea evenimentului. Aceștia au adus de acasă izoliere și pături, ceai, mâncare, dar și câteva bannere. Picnicul multicultural a început la ora 17:00 și a ținut până în jurul orei 17:20. Pe tot parcursul acțiunii, în Piața Muzeului a răsunat muzica, iar tinerii au împărțit și completat formulare. Dacă unele persoane erau extrem de bine informate, altele au ajuns la picnic în necunoștință de cauză, urmând să se informeze despre ce este vorba la fața locului.

Fără trecut nu vom avea viitor 

„Am participat și la primul flashmob. Simt nevoia acelei multiculturalizări de care se vorbește de ani de zile și care există doar între ghilimele. S-au mai mișcat puțin lucrurile în acest sens, trebuie să recunosc, dar e puțin față de ceea ce s-ar putea face și prin exteriorizare se poate ajunge la rezultatul mult dorit. S-a pornit la un moment dat în centrul orașului o mișcare prin care eram amplasate tablițe cu denumirile vechi ale străzilor. Existau și câteva explicații ale denumirilor. S-a stopat acțiunea probabil din cauză că  acele tăblițe dispăreau pur și simplu. Era o inițiativă bună pentru că foarte mulți dintre clujenii de astăzi nu cunosc absolut nimic despre aceste lucruri. Fără trecut nu o să avem un viitor.

Scandalul plăcuțelor nu s-ar fi pornit dacă nu s-ar fi pedalat pe lucrurile negative. Există posibilitatea să fie instalate. E adevărat că ungurii din Cluj nu ating pragul acela de 20%, dar legea spune că de la 20% este obligatoriu. Poate este vorba de rea voință. În legătură cu celelalte limbi, Clujul mult timp a fost un oraș săsesc, după care a devenit unul unguresc. Acum e oraș românesc. Dacă a fost cândva denumirea de „Napoca” e și normal să apară și denumirea de Napoca pe plăcuțe. Din partea mea, poate să fie așa cum spunea Tudor Duică, într-o idee de-a lui, Cluj – Kolozsvar – Klausengurg Napoca. Este o idee foarte bună. Nu e necesar să facem tăblițe în 15.000 de limbi în care să nu apară denumirea maghiară, nici cea germană. Pur și simplu ne dorim normalitate. Să se facă niște pași spre înțelegerea trecutului, înțelegerea greșelilor din trecut ca să ajungem la un viitor normal”, a declarat Zoltan, unul dintre participanții la acțiunea din Piața Muzeului.

Pe plan instituțional nu există multiculturalitate

„Strângem donații pentru a putea scoate la imprimantă cât mai multe formulare. Dorim să ajugem să depunem la Primăria Cluj-Napoca 1.000 de cereri prin cerem administrației locale să pună plăcuțe trilingve la poarta orașului. După cele 1.000 de cereri, așteptăm 1.000 de răspunsuri, după care vom începe noi acțiuni. Săptămâna viitoare vom avea un forum, unde îl vom aștepta și pe domnul primar Emil Boc, în cadrul căruia vor fi dezbătute teme precum multiculturalitatea orașului, plăcuțele bilingve și altele. În Cluj-Napoca există multiculturalitate, dar pe plan instituțional nu există. Cei care merg la televiziuni sau pe scene în fața cetățenilor , inclusiv primarul Boc, vorbesc frumos despre multiculturalitate, dar când vine vorba să facă ceva, nu fac nimic și din această cauză a atacat și decizia instanței. Doamna Horvath susține acest lucru pentru că face parte din UDMR și în 2001 a depus o cerere referitoare la plăcuțele bilingve, cerere care a fost acceptată de Consiliul Local, dar nu a fost aplicată decizia niciodată. Hotărârea respectivă este un fond foarte bun pentru a lupta în continuare pentru plăcuțele bilingve la Cluj”,  este de părere Ernő Fancsali, reprezentantul grupului Musai-Muszáj.

Tânărul consideră că municipalitatea are, de asemenea, datoria de a respecta cerințele minorităților și în alte privințe. „ Străzile să fie numite în mai multe limbi, iar la evenimentele publice să se discute și în limba maghiară, nu doar în română”, spune acesta.

„Am venit aici pentru a câștiga puțin respect pentru multiculturalitate. Acest concept nu există din punctul de vedere al administrației. Ar trebui să reinstaleze în primul rând plăcuțele bilingve și să trateze toate comunitățile în mod egal”, consideră Geta, o participantă la acțiune.

Ce anume cer tinerii primăriei?

Cererea care va fi adresată municipalității a fost scrisă în două limbi. „În termen de 10 zile de la primirea prezentei cereri, solicit să procedați la amplasarea unor indicatoare, plăcuțe oficiale bilingve, în limba română și în limba maghiară, la intrările și ieșirile tuturor drumurilor publice ale municipiului Cluj-Napoca sau amplasarea unor indicatoare unor indicatoare plăcuțe oficiale toponimice trilingve, în limba română, în limba maghiară și în limba germană la intrările și ieșirile tuturor drumurilor publice ale municipiului Cluj-Napoca. Astfel, conform solicitării noastre, plăcuțele indicatoare vor avea textul „Cluj-Napoca”, „Kolozsvar”, „Klausenburg”.

În cadrul textului se precizează că și sașii, care au trăit cândva în număr semnificativ în Cluj-Napoca, ar merita plăcuțe în limba germană. „Cred că un număr actual de cca. 50.000 de locuitori maghiari este o cifră semnificativă care să justifice realizarea dreptului pretins prin prezenta cerere”, se precizează în continuare.

De asemenea, edilului i se atrage atenția că tensiunile interetnice sunt nesemnificative, chiar inexistente în oraș, dar ignorarea cererii ar putea duce la o indignare din partea cetățenilor, acest lucru constituind „un izvor de discriminare etnică”.