Pentru ce au ieşit în stradă românii în ultima sută de ani

Din diverse motive –social-politice, culturale, religioase etc- românii şi clujenii au ieşit de mai multe ori în acţiuni de masă, dar, potrivit istoricilor, manifestaţiile din aceste zile din Bucureşti, Cluj şi din mai multe oraşe ale ţării au fost cele mai numeroase.

Alba Iulia şi Maglavit

În istoria ultimilor 100 de ani, cea mai amplă mişcare de până acum a fost cea de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, unde s-au adunat peste 100.000 de oameni pentru proclamarea unirii Transilvaniei cu Regatul României.

Istoricul Vasile Lechinţan ne spune că, de-a lungul timpului, şi din diverse motive, au fost şi alte mişcări: „Poate nu-i tocmai potrivit să amintesc, dar una dintre cele mai mari ieşiri ale românilor a fost cu Petrache Lupu, când s-a adunat o grămadă de lume la Maglavit, din teamă, din minune, că Petrache Lupu a zis că a vorbit cu Dumnezeu. Acesta este unul dintre fenomenele româneşti foarte caracteristici, că vedeţi că se adună multă lume şi acum, la moaşte”.

În vara anului 1935, la Maglavit, un sat din apropiere de Dunăre, unui cioban, pe nume Petrache Lupu, i s-ar fi arătat Dumnezeu şi i-ar fi spus să aducă lumea înrăită și nărăvită pe drumul cel bun. Așa s-a născut unul din cele mai faimoase fenomene religioase din România, care a adunat mulţimi de sute de mii de oameni, veniți din toate judeţele țării, de la intelectuali, preoți şi politicieni până la simpli țărani.

Grevele interbelice şi din perioada comunistă

Vasile Lechinţan trece în revistă alte câteva mişcări de amploare: „Au fost marile greve din 33, mişcările muncitoreşti de Griviţa, au fost greve şi la Cluj în perioada interbelică. Ca mişcări oarecum de masă erau şi organizările făcute de societăţi culturale. De exemplu, Societatea braşovenilor din Cluj, Sextil Puşcariu, organiza maialuri în fiecare an, la care participa multă lume. A fost o mişcare mare în 46 a PNŢ contra alegerilor falsificate de către comunişti. Să nu uităm iarăşi mişcările studenţeşti din Cluj din perioada interbelică, oarecum neofasciste, o mişcare contra evreilor oarecum. Studenţii au distrus vitrine. A fost şi marea mişcare de la Cluj a studenţilor, pozitivă de această dată, în 46, când manifestau pe străzi contra arestării unor lideri de-ai lor, în frunte cu Bartolomeu Anania. Spuneau să trăiască România Mare şi regele.

O formă mascată de protest a fost în 59, când studenţimea din oraş a sărbătorit centenarul Micii Uniri, când au fost mari mişcări. Autorităţile au intrat în alertă. E greva din Valea Jiului din 76 parcă, când au fost blocate minele. În 87 la Braşov iar a fost mişcare mare. Atunci am luat cuvântul la şedinţa de partid şi am zis că aş vrea să ni se spună oficial ce s-a întâmplat la Braşov, dar nu mi-a zis nimeni nimic. O mişcare foarte puternică a fost în ianuarie 1941 a legionarilor, care au vrut să răstoarne guvernul şi să ocupe ministerele, şi  a intrat armata peste ei. Încă o mişcare mare de protest a legionarilor a fost contra Regelui Carol al II-lea, în toamna lui 1940, după Diktatul de la Viena, când au făcut mari manifestări pentru răsturnarea regelui. O mare manifestate a mai fost în Cluj la 30  august 1940, când au auzit că Transilvania a fost cedată, inclusiv Clujul, prin Diktatul de la Viena”.

Emil Boc, Victor Ponta …

Mişcări de amploare au fost şi în perioada recentă, începând cu revoluţia din decembrie 1989. Au urmat mineriadele şi Piaţa Universităţii, dar şi grevele sindicatelor şi cele studenţeşti. În ultimii ani au fost protestele Roşia Montantă, dar şi cele precum Colectiv sau cel de susţinere a lui Raed Arafat, proteste care au dus inclusiv la schimbarea de guverne, printre cei învinşi de presiunea străzii figurând premierii Emil Boc şi Victor Ponta. 

Revolte, proteste și tulburări civile în România 100

Potrivit wikipedia.ro, la categoria „Revolte, proteste și tulburări civile în România”, în ultima sută de ani figurează următoarele: Răscoala de la Hotin (1919), Răscoala de la Tighina (1919), Greva generală din România din 1920, Răscoala de la Tatarbunar (1924), Greva minerilor de la Lupeni (1929), Greva de la Atelierele CFR Grivița (1933), Rebeliunea legionară (1941), Mișcările studențești din București din 1956, Mișcările studențești din Timișoara din 1956, Greva minerilor din Valea Jiului din 1977, Revolta minerilor de la Motru din 1981, Revolta de la Brașov (1987), Revoluția Română din 1989, Mineriada din ianuarie 1990, Mineriada din februarie 1990, Conflictul interetnic de la Târgu Mureș (1990), Golaniada (1990), Mineriada din iunie 1990, Mineriada din 1991, Ciocnirile de la Hădăreni (1993), Mineriada din ianuarie 1999, Mineriada din februarie 1999, Revolta din Ferentari (2006), Protestele din România din 2012, Protestele din 2013 împotriva Proiectului Roșia Montană, Revolta de la Pungești, Protestele din România din 2015 şi Protestele din România din 2017.